Ce se va întâmpla în România în cazul unui cutremur major. Ministrul de Interne: „ Avem un singur echipament de detectare a victimelor”
„Este prima oară când facem un exercițiu de asemenea amploare. Nu am vrut să fac un exercițiu de succes, premeditat, în care să spunem că facem totul bine, ministerul este pregătit. Ce am vrut să facem a fost să validăm conceptul de intervenție pe care l-am definit în ultimul an. Trebuie să știm din practică, nu din analize interne sau din ce ne spune o structură sau alta”, a declarat ministrul de Interne Dragoș Tudorache, la finalul ședinței de Guvern de miercuri, referitor la exercițiul de simulare a mobilizării forțelor de intervenție la un cutremur de peste 7 grade pe scare Richter.
Ministrul Tudorache a precizat că la exercițiu au fost mobilizați peste 6.000 de persoane și 680 de mijloace tehnice din toate județele. El a reamintit că una dintre concluziile raportului Guvernului privind intervenția în criza Colectiv a fost că s-a intervenit haotic și că procedurile nu erau clare, iar prin exercițiul de acum s-a încercat „validarea modului de comandă și control al acestei intervenții”.
„Ce nu m-a mulțumit în acest domeniu a fost modul de interacțiune între autoritățile centrale și cele județene și locale. La nivel tehnic, capacitățile de comunicare trebuie îmbunătățite, precum și la protocolul de intervenție la nivel județean și local”, a spus ministrul de Interne.
Ministrul a vorbit și despre dotările deficitare ale IGSU, arătând spre exemplu că în România există un singur echipament de detectare a victimelor aflate sub ruine la un cutremur. „Va fi foarte greu cu un singur echipament. Dar știam că dotarea este deficitară și va trebui, noi ca stat, să stabilim o strategie și să alocăm resursele suficiente pentru dotări”, a spus Tudorache.
Cel mai mare câștig al exercițiului „Seism 2016″, a spus Tudorache, este că s-a putut constata care sunt timpii reali de reacție a forțelor de intervenție.
„Dacă acum câteva zile m-ați fi întrebat cât durează ca o coloană de autoutilitare ISU să ajungă dintr-un loc în altul, nu aș fi știut ce să vă spun. Acum știm. De la Bihor la Iași, a durat 12 ore. E foarte important să știm pe cine ne putem baza la fiecare oră a intervenției. În prima oră, ne putem baza doar pe resursele din zona de dezastru și județele limitrofe, care au ajuns în mai puțin de o oră, dar nu ne putem baza în primele ore pe județele mai îndepărtate” , a explicat Dragoș Tudorache.
Alte nereguli constatate în timpul exercițiului au fost lipsa de coordonare între operațiunile de căutare și salvare și cele de asistență acordată sinistraților, comunicarea cu serviciile județene de ambulanță și cu spitalele. În cazul spitalelor, „nu s-a putut verifica suficient de bine activarea planurilor albe. Practic, nu am observat la toate spitalele măsurile care trebuiau luate la nivelul acelor spitale”, a spus Tudorache.
Ministrul de Interne a vorbit și despre modul în care autoritățile comunică cu cetățenii în timpul unui astfel de dezastru, lucru simulat de asemenea în timpul exercițiului.
„Într-o situație reală de criză, dacă am fi în fața unui dezastru, nu știu câți dintre cetățenii României vor sta pe Facebook și pe Twitter pentru noutăți. E clar că va trebui să regândim un alt sistem prin care cetățenii să știe ce se întâmplă”, a spus Dragoș Tudorache.