Ce spun managerii spitalelor de la stat: „Măsura lui Nicolăescu nu ne ajută deloc”

Propunerea ministrului Sănătății Eugen Nicolăescu de a nu mai finanța spitalele private pentru diferite servicii, printre care se numără operația de cezariană, a împărți inclusiv managerii de spitale din domeniul public privat în două tabere.

Deși această măsură este susținută de marea majoritate a managerilor de spitale, o parte dintre aceștia spun că banii pe care ministrul îi va lua de la privat nu vor ajuta la îmbunătățirea serviciilor medicale de la stat, pentru că suma este mică.

„Deocamdată nu văd niciun avantaj. Momentan discutăm de niște sume virtuale. Cel mai bine ar trebui ca reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să iasă cu niște cifre în care să ne arate concret cât bani s-au decontat la sistemul privat și câți la cel de stat”, a declarat pentru gândul Dan Căpățână, managerul Spitalului Județean de Urgență Constanța.

Până în prezent, potrivit cifrelor vehiculate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ar deconta până la 10% doar spitalelor private. „Dacă acești bani ar fi redistribuiți spitalelor de stat pentru Secțiile de ATI (nr. Anestezie și Terapie Intensivă), ei sunt insuficienți pentru a îmbunătăți serviciile medicale de la stat. Până când Casa nu vine cu niște cifre exacte, vorbim doar despre niște supoziții”, a mai punctat șeful de la Spitalul de urgență din Constanța.

Directorul de la Spitalul Elias: „Sistemul sanitar de stat este unul subfinanțat”

Prof. dr. Dana Safta, directorul de la Spitalul de Urgență Elias, din București, a declarat pentru gândul că suma pe care spitatele private o primesc de la fondul unic de sănătate este mult mai mare. „S-a vorbit despre un procentaj de până la 10%. În realitate, procentajul care ajunge la spitalele private din sistemul public de stat este cuprins între 30 și 40%”, a spus prof. dr. Safta.

Medicul a mai vorbit și despre faptul că sistemul sanitar de stat este unul subfinanțat. „Părerea mea este că din fondul unic de sănătate trebuie, în primul rând, plătite spitalele din sistemul public de stat și mai apoi cele din sistemul privat, pentru că la stat este adresabilitatea cea mai mare. Cazurile severe nu merg la privat, ci la stat. Toate urgențele se aduc într-un spital de urgență, iar obligația noastră este să îi stabilizăm pe pacienți și să îi tratăm”, a declarat managerul de la Spitalul Elias.

Șeful acestei unități sanitare a precizat că tratamentul pacienților care ajung la Urgență costă foarte mult. „Am avut cazuri în care tratamentul unui singur pacient ne-a costat, pe noi, ca unitate sanitară, și 10.000 de lei pe zi. Mai mult, marea majoritate a pacienților care ajung la Urgență au nevoie de un tratament care variază între 2.000 și 3.000 de lei pe zi. Sumele sunt enorme. Dar cu toate astea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate ne decontează doar 1. 416 lei pe zi de pacient”, a explicat prof. dr. Dana Safta.

Mircea Beuran: „Este inadmisibil ca un spital privat să primească pe caz rezolvat cu 50% mai mult decât unitatea sanitară publică”

Managerul Institutului Național de Endocrinologie „C. I. Parhon”, dr. Diana Păun, este de părere că revenirea la un sistem de finanțare „acoperitor” este un demers corect. „În contextul în care, în ultimii doi ani, nivelul de finanțare al spitalelor publice a scăzut semnificativ, iar adresabilitatea pacienților către acestea a crescut, revenirea către un nivel de finanțare acoperitor constituie un demers corect, comparabil cu o gură de oxigen. Salutăm inițiativa domnului ministru Eugen Nicolăescu, care vine astfel în ajutorul spitalelor din sistemul public, sistem rămas în continuare de bază pentru toate categoriile de pacienți”, a precizat managerul unității sanitare pentru Mediafax.

La rândul său, prof dr. Mircea Beuran, șeful Clinicii de chirurgie 2 de la Spitalul de Urgență Floreasca, spune că unitățile sanitare private trebuie să se dezvolte pe susținerea financiară a fondului privat.

„Nu există spital privat care să nu fi trimis în urgență cazuri complicate, fie datorită stării generale a pacientului, fie din cauza gravității bolii, fie pentru un eșec tehnic. Dar respectivul pacient își plătește taxele în privat, apoi i se pune adeverința de salariat sau talonul de pensii și este trimis la urgență. Totdeauna, o complicație este mult mai costisitoare decât un tratament de bază. Și ne trezim cu acești bolnavi și ziua și noaptea, transferați către noi pentru o nouă intervenție chirugicală. Dacă bolnavul se internează prin chirurgie în terapie intensivă, acolo costurile sunt foarte mari. Mai mult, există un contract inechitabil între spitalul privat și casa de asigurări sociale de sănătate. Pentru același caz, casa plătește mai mult la spitalul privat decât la cel de stat, ceea ce nu este logic. Logic ar fi ca fiecare să-și facă treaba lui, unii pe asigurări sociale de sănătate, alții pe asigurările private. Pentru a evita o problemă de finanțare spitale private ar trebui să aibă un contract cu spitalele publice mari care fac și cazuri foarte complicate, mari consumatoare de bani”, a mai spus Beuran.

Potrivit acestuia, așa-zisul slogan potrivit căruia banii urmează pacientul va fi realizabil după stabilirea pachetului de bază.

„Cu banii pe care îi strânge Casa (n.r. Națională de Asigurări de Sănătate) și acest sistem de asigurări sociale de sănătate, fondurile nu pot fi împrăștiate în toată țara, la fiecare care are un cotlon medical. Va trebui să plătim performanța. Un spital privat ar trebui să știe ce performanță profesională are, pe care să și-o mențină. Este inadmisibil ca un spital privat să primească pe caz rezolvat cu 50% mai mult decât unitatea sanitară publică. Nu este corect. Fiecare pacient își alege medicul, fie că acesta este la stat sau la privat, dar să știe că, la privat, trebuie să fie acoperit cu proprii lui bani. Sistemul privat trebuie să meargă pe banii privați. Când vom avea un pachet de servicii bine definit, poate pacientul și-ar putea alege. Acum, dacă un caz de la privat se complică, îl descarcă efectiv la public, multe sunt cu infecții mari”, a conchis Beuran.