Ce spune Comisia Europeană despre evoluția Ministerului Public

În draftul raportului tehnic al Comisiei Europene se menționează că Ministerul Public a înregistrat în ultimii cinci ani o îmbunătățire a modului de lucru. Experții remarcă și faptul că procurorul general Laura Codruța Kövesi a reușit să organizeze eficient instituția. În raport sunt menționate evoluțiile pozitive ale Parchetului General în privința investigării cauzelor complexe și a celor specifice.

În momentul aderării, deficiențe specifice au fost, de asemenea, identificate în ceea ce privește urmărirea penală. Pe parcursul celor cinci ani de la aderare, procuror general a luat o serie de măsuri menite să consolideze managementul și performanța în activitățile de urmărire penală.
Măsurile luate au inclus prioritizarea, adoptarea de strategii locale de combatere a infracțiunilor , introducerea unor noi criterii de evaluare mai precisă pentru organele de urmărire penală, crearea de rețele de procurori dedicate investingării unor infracțiuni specifice, cursuri de formare, precum și elaborarea și difuzarea celor mai bune practici prin ghiduri de specialitate.

Ministerul Public a dezvoltat, de asemenea, sistemele sale interne de calculatoare, a instituit un sistem de management al cazurilor, un sistem de comunicare securizat, acces direct la bazele de date ale instituțiilor de stat și o bibliotecă virtuală care conține o arhivă a deciziilor și a jurisprudenței relevante.

Sistemul de gestionare a dosarelor asigură urmărirea pas cu pas a dosarelor si a dus la îmbunătățirea colectării de date statistice pentru a consolida monitorizarea performanțelor în cadrul procedurilor de urmărire penală.
Procurorul general a fost activ în susținerea procesului de reformă legislativă, asigurând introducerea unor dispoziții din Legea Micii reforme și a noilor Coduri, care sunt menite să consolideze eficiența organelor de urmărire penală.

Sunt urmărite, în contextul punerii în aplicare a noilor Coduri, măsuri suplimentare pentru a consolida controlul Ministerului Public asupra poliției judiciare și pentru a angaja experți tehnici  care sa asiste procurorii în cadrul urmăririi penale.  
Ca urmare a acestei abordări proactive, România poate raporta o creștere semnificativă a urmăririlor penale pe contrabandă, evaziune fiscală, corupție și criminalitate organizată.

Deși aceste creșteri pot fi în special rezultatul activității parchetelor de specialitate, mai degrabă decât să reflecte în mod necesar schimbări în urmărirea penală în ansamblu, în ultimii cinci ani a fost, de asemenea, o creștere constantă în numărul total de cazuri rezolvate și de trimiteri în judecată, indicând mai multe îmbunătățiri generalizate.