Ce spune Gabriel Liiceanu despre TAXA PE CULTURĂ. Decizia luată astăzi de comisia parlamentară

Potrivit lui Silviu Lupescu, directorul editurii Polirom, „nici o țară din UE nu are o asemenea taxă. Având în vedere cota de TVA de 9% și noua valoare a timbrului literar propusă, cartea va fi purtătoare de taxe de cca 17-18% (la prețul mediu de vânzare al cărților din România). Adică va fi taxată de trei ori mai mult decât media din UE. Sunt țări – Marea Britanie, Irlanda – unde taxarea cărții este zero, iar altele au taxe modice de 3-6%”. Din calculele făcute de Silviu Lupescu, prețul unei cărți de 10 lei ar putea crește cu 15-16%, dacă proiectul va fi votat de Parlament în forma propusă de inițiatori. „Pentru o carte care acum costă 20 lei, creșterea va fi circa 12%. Calculul ține cont de creșterea valorii timbrului literar și de evaluarea costurilor suplimentare pe care le implică gestionarea, conform proiectului aflat azi în discuție în comisia de specialitate a Camerei”, arată acesta.

În România, întreaga piață de carte reprezintă un sfert din cifra de afaceri a unei singure edituri din Franța, Gallimard, iar consumul de carte înregistrat aici este cel mai redus din Uniunea Europeană, spune Lupescu. „Piața autohtonă de carte – și așa foarte redusă – se va reduce și mai mult. Vor suferi și editorii, și librarii, dar și scriitorii înșiși care se vor vedea nepublicați sau publicați în tiraje foarte mici. Ca o mențiune, mulți dintre autorii publicați de Polirom nu sunt membrii ai uniunii beneficiare de această taxă. Cum timbrul literar va fi aplicat și traducerilor, cumva taxa are și un caracter protecționist”, afirmă directorul editurii Polirom.

În timbrului literar, banii obținuți astfel trebuie să fie virați de către edituri în conturile Uniunii Scriitorilor din România. „Trebuie ca legiuitorul să stabilească dacă prioritar este să răspundă unor presiuni din partea unor entități private, a uniunilor de creație, sau să servească interesul public facilitând accesul la informație și cultură, așa cum e prevăzut constituțional. E o problemă socială. E vorba de elevi, studenți, de cartea pentru copii, de edițiile ieftine cu ziar și, mai ales, de toți cei pentru care o sută de lei plătiți în plus anual pe cărți chiar contează. Inevitabil, restrângerea consumului de carte beletristică ne va obliga să ne îndreptăm spre alte domenii editoriale, pentru care taxarea este mai redusă, în defavoarea autorilor de literatură română, în cazul cărora tirajele și mai mici vor deveni nerentabile din punct de vedere economic”, mai spune Silviu Lupescu.

Gabriel Liiceanu: Proiectul de lege se întoarce împotriva consumului de cultură din România și, deopotrivă, împotriva creatorilor

Fondatorul editurii Humanitas, filosoful Gabriel Liiceanu, vorbește despre discrepanțele dintre motivele care au stat la baza proiectului de lege și rezultatul final. „Consider că este un proiect de lege făcut cu buna intenție de a-i ajuta pe creatori, dar care, ignorând consecințele nefaste ale aplicării ei, se întoarce împotriva consumului de cultură din România și, deopotrivă, împotriva creatorilor”, crede Gabriel Liiceanu.

Lidia Bodea, directorul general al editurii Humanitas, este de părere că o astfel de lege contravine legislației europene. „În principiu, o taxă poate fi și necesară, bine venita, dar numai cu condiția ca sumele rezultate să fie bine, corect și transparent administrate. În acest caz particular, al „taxei pe citit”, trebuie spus că vorbim despre un tip de taxă care nu există în țările europene, în orice caz nu în această formă stranie care face ca statul să oblige o entitate privată la plăți către o altă entitate privată. Mai mult, taxa aceasta contravine legislației europene privitoare la libera circulație a produselor”.

Lidia Bodea vorbește despre impactul pe care o astfel de lege îl va avea asupra cititorilor, editorilor și autorilor români. „Matematic, lucrurile sunt cum nu se poate mai clare: peste 95% din cărțile de beletristică (literatură, carte pentru copii, eseu, memorialistică etc.) aflate astăzi pe rafturile librăriilor din România riscă să fie supuse unei taxe care, prin comparație cu vechea taxă de timbru, cea de 2%, va ajunge să fie de cinci ori, de zece ori chiar mai mare. Cine va avea de suferit? Cititorii în primul rând. Scăzând puterea de cumpărare, piața noastră de carte, și așa fragilă, va resimți unda de șoc în toate componentele ei – edituri, librării, biblioteci. Iar autorii vor ajunge, în anumite situații, să primească drepturi de autor mai mici decât sumele plătite ca taxă din vânzarea cărților lor”.

Din datele prezentate de aceasta, doar 51% dintre românii întreabți ce cărți au citit în ultimul an, răspund că da, au citit o carte în ultimele 12 luni, în condițiile în care media europeană este de 68%. „Gândiți-vă însă că o carte citită nu înseamnă numaidecât o carte cumpărată, și aveți imaginea deloc încurajatoare a situației vânzărilor de carte. Bănuiesc că taxa despre care vorbim ne va duce și mai jos în acest clasament”.

Președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților: „Inițiativa va rămâne în debatere publică până când toate părțile se vor pune de acord”

Reprezenți ai editurilor, dar și ai uniunilor de creație au dezbătut, luni, la Comisia de Cultură din Camera Deputaților proiectul de lege. „Concluzia a fost că această inițiativă va rămâne în dezbatere publică până când toate părțile se vor pune de acord. S-a indus în spațiul public ideea că este o nouă taxă, dar există deja legea timbrului cultural. Fiecare produs cultural, de la un spectacol de teatru la arhitectură este în acest moment posesor de timbru cultural. Uniunile de creație s-au plâns însă că cei care încasează timbrul respectiv nu-l virează, în multe cazuri, către uniuni. Proiectul de lege atsa își propune, ca banii să ajungă la uniunile de creație”, afirmă Gigel Știrbu.

Din discuțiile care au avut luni loc la Comisia de Cultură a reieșit că valoarea timbrului este prea mare și că ar putea duce la o scădere a consumului cultural, dar și că varianta timbrării propriu zise a cărților, așa cum se întâmplă de pildă în cazul pachetelor de țigări și a sticlelor de băutură, ar duce la costuri foarte mari pentru edituri. „Sunt timbre care trebuie tipărite la Imprimeria Națională, trebuie să faci un număr minim de astfel de timbre. Apoi ce te faci în cazul retururilor, că retururile carte sunt mari?”, continuă Gigel Știrbu. „Le-am solicitat tuturor celor implicați să vină cu puncte de vedere, iar din comisie nu va ieși cu aviz favorabil decât varianta asupra căreia părțile s-au pus de acord”, spune președintele Comisie de Cultură din Camera Deputaților.

Proiectul de lege privind instutuire timbrului cultural a fost inițiat de 84 de deputați și senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD și UDMR, și a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014, relatează Mediafax. Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților și se află în prezent la Comisia de Cultură din Camera Deputaților.