Ce spune ministrul Sănătății despre problema șpăgii din spitale: „Cred că ne-a intrat în sânge”

„Nu am rezolvat problema șpăgii. Chiar astăzi citeam niște elemente legate de faptul că există spitale unde se mai dă șpagă. Cred că ne-a intrat în sânge să mergem la medic și să dăm plicul”, a spus, miercuri, ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

Pintea precizează că, deși în unele spitale există chestionare prin care pacienții pot evalua în mod anonim calitatea serviciilor prestate, nu toți pacienții au încredere în acestea.

„Chestionarele (n.r. – de feedback) au fost introduse în 2016 și, dacă vă uitați pe site-ul Ministerului Sănătății, publicăm rapoarte trimestriale. Acestea funcționează, dar, din păcate, oamenii nu au încredere în anonimatul respectivului chestionate, deși el este sigur”, a subliniat Sorina Pintea.

Ministrul Sănătății a menționat că managerul spitalului este responsabil pentru verificarea chestionarelor care conțin feedback-ul pacienților privind calitatea serviciilor din spitale.

Săptămâna trecută, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Codruța Kovesi, a făcut public un raport privind corupția din sistemul de sănătate, preciznd că s-au identificat cinci domenii de manifestare a corupției din acest sistem: achiziții publice,servicii medicale, bugetarea unităților spitalicești, accesul personalului în sistemul medical și autorizarea farmaciilor.

„În completarea studiului, pot să vă spun că au fost investigate, de asemenea, nu doar persoanele/funcționarii care au lucrat în sistemul de sănătate, ci și persoanele juridice (companii, firme) care au dat mită sau alte foloase ilegale în cadrul achizițiilor publice din sănătate, fiind solicitate în anumite investigații chiar și măsuri preventive. (..) O abordare pro activă din partea administrației publice pentru împiedicarea producerii actelor de corupție, creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție pot duce la diminuarea corupției în România”, spune procurorul șef DNA.

Kovesi a explicat că acest fenomenul nu poate fi eliminat doar prin anchete, fiind necesară schimbarea unor proceduri și introducerea unor mecanisme de control.

„Dacă nu se schimbă unele proceduri, nu se introduc mecanisme de prevenire, nu se realizează eficient activitățile de control, atunci cetățenii vor fi în continuare afectați de corupție. Este evident că nu doar prin anchetele procurorilor eliminăm corupția din sănătate. Corupția în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienți, atât direct, prin plăți din bugetul personal, cât și indirect, prin prejudicierea bugetului asigurărilor sociale. Costul suplimentar pe care firmele îl plătesc cu titlu de mită se reflectă în calitatea și prețul serviciilor de care beneficiază publicul. Toate acestea produc efecte asupra calității serviciilor medicale de care beneficiază pacientul român”, a declarat procurorul șef al DNA.