„Atacul sau atacurile de la Kabul vin într-un context complicat pentru negocierile dintre forțele multinaționale și talibani. Atentatele teroriste au la origine fie mișcarea talibană, dar și factiuni care doresc să submineze aceste negocieri. Mediul de securitate în zonă a devenit extrem de volatil, interesele divergente provocând reacții din cele mai agresive. România a fost și este un factor de stabilitate și negociere aprofundată în aceste conflicte, rolul diplomației române și a serviciilor de informații românești fiind extrem de apreciat. Cu toate acestea, în situații de tensiune maximă, ca și cele descrise mai sus, prezența diplomatică românească poate să devină o țintă”, a declarat Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, care a participat la operațiunea de recuperare a jurnaliștilor români în Irak în anul 2005.
Fostul ofițer SRI afirmă că obținerea de informații despre posibilele atacuri este greoaie în astfel de zone de conflict.
„În acest context, am văzut o serie de analize din cele mai năstrusnice. Fenomenul terorist este mișelesc și crud prin esența sa, nu face diferențieri. Teroriștii nu analizează dacă atacă albi sau negri, blonzi sau bruneți, români sau americani. În accepțiunea lor „dușmanul” este identificabil cu orice se opune ideologiei lor radicale și extremiste. Dacă au existat informații despre iminența acestor atacuri este un lucru greu de spus. Obținerea de informații în aceste medii ostile este extrem de dificilă și se face în condiții cu un grad de pericol foarte ridicat”, a spus Dragomir.
Și atunci se pune întrebarea: cum pot fi protejate aceste clădiri.
„Sistemele de securitate și protejare fizică a acestor locații sunt implementate la un nivel foarte ridicat, dar avem de a face cu organizații teroriste formate din oameni care sunt dispuși să se sacrifice și să comită acte de o barbarie extremă. Ori în acest context, sistemele în sine nu pot să facă față, ci este nevoie de un ansamblu de măsuri, informative, diplomatice, politice și umane. Am văzut mulți analiști care ridică problema >. Trecând peste obligațiile care ne revin prin alianțele din care facem parte, vă ridic spre analiză o chestiune mai pragmatică. Terorismul nu cunoaște granițe. Cine crede că ne putem baricada în tranșee la granițe sau că putem bloca fluxul de oameni care intră/tranzitează România, ca pe vremea lui Ceaușescu sau ca în Coreea de Nord, se înșală. Aliniamentele de apărare ale României în fața flagelului terorist nu pot să fie pe Dunăre sau la Marea Neagră ca pe vremea lui Mircea cel Bătrân sau Ștefan cel Mare. Trăim într-o altă lume, în o altă realitate, într-un alt context internațional.
Întrebat dacă pericolul pentru diplomații români, și nu numai, este în creștere și pe fondul acordului recent de retragere a 4.500 de militari americani, Dragomir afirmă: „Pericolul este în creștere nu numai pentru misiunile diplomatice, dar și pentru toate interesele occidentale în zonă. Sunt convins că autoritățile române au luat toate măsurile necesare de securitate, în cooperare cu aliații noștri și acordă o atenție mărita acestei situații. Pe plan intern însă, nivelul de alertă antiteroristă rămâne la „albastru-precaut” ceea ce indică faptul că structurile specializate ale SRI controlează cu atenție situația operativă internă și având experiența lucrului direct cu oamenii din aceste structuri, cât și cu ceilalți factori din cadrul Sistemului Național de prevenire si combatere a terorismului (SNPCT), pot să vă certific că sunt oameni de o pregătire profesională foarte înaltă, cunoscători în detaliu ai acestor fenomene, ofițeri și subofițeri care 24/24 si 7/7 își fac datoria și nu lasă niciodată „garda jos”.
Un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a decedat marți, iar altul a fost grav rănit după atacul terorist care a avut loc în Kabul.
Joi, un militar român a murit în Afganistan, după ce o mașină încărcată cu explozibil a fost detonată.