Ce țări au avut președinți și premieri care au fost angajați ai unor servicii de informații. Ultimele evoluții ale cazului „Ponta – acoperit SIE”

Dacă va fi ales președinte și dacă acuzațiile președintelui Traian Băsescu de apartență la SIE vor fi probate vreodată, Victor Ponta ar putea intra într-un club restrâns din care mai fac parte, printre alții, conducătorii autoproclamatelor state Osetia de Sud și Abhazia care au fost ofițeri de informații. Diferența este că aceștia au făcut parte din KGB.

Unul dintre cele mai elocvente exemple de șefi de state proveniți din rândul serviciilor secrete este Vladimir Putin. Președintele Federației Ruse a avut o carieră de 16 ani ca ofițer al KGB, temutul serviciu secret al URSS. În perioada 1985-1990, Vladimir Putin a fost activ ca agent KGB în Germania, la Dresda. În 1998, Putin a fost numit șef al FSB urmașa fostului KGB. Presa internațională a relatat că în perioada în care a fost în misiune în Germania, Putin a recrutat agenți în încrcarea de a fura diverse secrete. 

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

Analiștii au concluzionat că stilul autoritarist și duritatea afișată de Putin este urmarea apartenenței sale la KGB. De altfel, mandatele lui Vladimir Putin în fruntea URSS sunt descrise ca fiind ințesate cu episoade cel puțin discutabile. În cel puțin două cazuri de asasinate celebre ale unor cetățeni ruși, numele lui Vladimir Putin a fost indicat. Este vorba de Anna Politkovskaya, jurnalista care a dezvăluit o serie de atrocități comise de armata rusă după campania militară din Cecenia – ordonantă de Vladimir Putin, dar și fostul angajat FSB Litvinenko, ucis la Londra în 2006.

Omar Suleiman a fost vicepreședinte al Egiptului în 2011, fiind numit de către Hosni Mubarak. Omar Suleiman, care a decedat în SUA în 2012, a fost un ofițer de informații cu o carieră îndelungată și controversată. Născut în 1935, la 20 de ani face stagiul militar după care se antrenează în Rusia. În 1997 și 1973 participă la războaiele arabo-Israeliene. În 1980 a intrat în serviciul secret al armatei egiptene.

În 1992 este numit șeful serviciului secret egiptean. A fost considerat numărul doi în Egipt, după Mubarak. Fostul ofițer a fost acuzat de încălcări grave ale drepturilor omului și de multe ori de torturarea unor deținuți. Unele publicații au scris că Suleiman ar fi avut contacte cu CIA. În 2012, Omar s-a înscris în cursa electorală pentru președinția Egiptului, dar a fost eliminat din cursă de autorități, pentru că nu a strâns destule semnături.

Tot din cadrul KGB provine un alt așa-zis președinte. Leonid Tibilov conduce Osetiei de Sud (un autointitulat stat nerecunoscut pe plan internațional) și fost șef în cadrul KGB. Leonid Tibilov, în vârstă de 62 de ani, a câștigat în 2012 alegerile prezidențiale cu 54,12% din voturi, cu o participare de peste 70%. Presa internațională a relatat că Tibilov a fost format la școala KGB din Minsk (Belarus) în perioada sovietică, el are gradul de general și a fost ministru al Securității Statului în Osetia de Sud – șeful KGB local – în anii ”90. Osetia de Sud este un tertoriu ce a aprținut Georgiei. În 1990, Osetia de Sud s-a dezlipit de Georgia în 2004-2008, acest teritoriu a fost disputat într-un coflict armat de către Georgia și Rusia. Acum teritoriul separatist fiind sub protecția Federației Ruse.

FOTO: Leonid Tibilov și Vladimir Putin

Fost agent KGB este și Raul Khajimba, cel care conduce Abhazia, un alt teritoriu al Georgie unde separatiști aflați sub influența Rusiei și-au declarat independența. Abhazia, ca și Osetia de Sud, nu sunt recunoscute internațional. Raul Khajimba are 56 de ani. În tinerețe a fost în cadrul forțelor aeriene rusești. Din 1986 până în 1992 a fost ofițer KGB. Raul Khajimba a fost ales președinte al teritoriului separatist Abhazia, în septembrie 2014, la scurt timp fiind felicitat și ulterior primit cu fast la Kremlin de către Vladimir Putin.

Foto: Raul Khajimba 

Foști premieri care au fost ofițeri de informații

Yitzhak Shamir a fost de două ori premier al Israelului. Timp de 10 ani, între 1955 – 1965, a fost ofițer activ al Mossadului. Este creditat ca fiind cel care a condus operațiunea Damocles în cadrul căreia mai mulți oameni de știință germani care se ocupau de programul de înarmare cu rachete al Egiptului au fost asasinați.

BIO: Yitzhak Shamir s-a născut în Polonia, în 1915 și a imigrat în 1935. A devenit premier, pentru prima dată, în 1983, cînd mentorul său, Menachem Begin, s-a retras din funcție. După alegerile din 1984, a ocupat funcția de ministru de Externe, după care a preluat din nou conducerea guvernului, fiind reales în 1988. A condus Guvernul până în 1992.

În 2002, socialistul Peter Medgyessy, aflat în funcția de prim-ministru, a trebuit să recunoască, după publicarea mai multor articole de presă în acest sens, că a fost ofițer în serviciile de informații comuniste. Medgyessy a fost premier al Ungariei în perioada 27 mai 2002 – 29 septembrie 2004. Presa maghiară a dezvăluit că înainte de 89 a făcut parte din Serviciul Secret comunist din subordinea ministerului de Interne. El a recunoscut apartenența la acest serviciu, dar a menționat că ar fi avut sarcini pe linie de contraspionaj direcționate împotriva ofițerilor KGB.

NOTĂ: Nu au fost incluși pe listă președinții de țări care au condus servicii secrete, de departamente de inteligence și despre care nu există date clare că au fost și ofițeri activi ai acelor servicii. Printre aceștia se numără George H. W. Bush, care a condus CIA, dar nu fost agent acoperit al instituției, sau fostul președinte rus Yuri Vladimirovich Andropov, care a condus KGB-ul.

Cazul Ponta – ofițer acoperit al SIE

â–º 13 octombrie. Președintele Traian Băsescu declară la Realitatea TV că premierul Victor Ponta a fost ofițer acoperit al Serviciului de Informații Externe. Președintele nu a adus prea multe argumente în afară de câteva corelări legate de o serie de acte normative. „Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofițer acoperit al SIE, ceea ce explică și propulsarea lui de la Parchetul de la Judecătoria de sector direct în Parchetul General. Sunt gata să o demonstrez”, a anunțat Băsescu, invitat la Realitatea TV. Președintele Traian Băsescu a prezentat la Realitatea TV, în sprijinul afirmației că Victor Ponta a fost ofițer SIE, o Hotărâre de Guvern, inițiată de Teodor Meleșcanu și semnată de premier, care extindea protecția acordată ofițerilor și la cei care și-au încetat raporturile cu Serviciul.

â–º 14 octormbrie. Victror Ponta neagă acuzațiile lui Traian Băsescu. Premierul Victor Ponta a spus că declarațiile lui Traian Băsescu privind faptul că a fost ofițer acoperit sunt „numai minciuni”, șeful Guvernului susținând că președintele este „extrem de tulburat și frământat și România nu mai trebuie să depindă de tulburările unei persoane”. SIE răspunde acuzațiilor făcute de președinte și spune că în ultimii ani au fost deconspirați 70 de ofițeri.

â–º 15 octombrie. Ministrul Justiției și vicepreședintele CSM spun că Ponta nu poate fi investigat deoarece nici una din instituții nu e competentă să investigheze astfel de cazuri. În cazul lui Ponta se punea problema dacă premierul nu a încălcat legea în perioada 1997-2000 fiind și magistrat și ofțer acoperit. Gândul arată într-o analiză că statutul magistraților de atunci prevedea că un magistrat nu putea fi angajat al unei alte instituții de stat, sancțiunea maximă în această situație fiind excludere din magistratură, dar numai dacă fapta se descoperea într-un an de zile.

â–º 16 octombrie. Gheorghe Funar depune o sesizare la Curtea Constituțională prin care solicită eliminarea din cursa electorală a lui Victor Ponta pentru că a fost ofițer acoperit.

â–º 17 octormbrie. CCR respinge cererea lui Funar cu un vot de 7 la 2. Opinia majoritară a CCR fiind în esență aceea că nu are în mandat să investigheze dacă Ponta a fost sau nu agent acoperit astfel încălcând constituția.

â–º 22 octombrie. CCR a mai respins o cerere a lui Funar prin care solicita ca cei 14 candidați la Președinție să fie obligați să dea o declarație pe proprie răspundere în care să arate dacă au fost sau nu ofițeri sub acoperire.

Morar și Zegrean spun că „dosarul” Ponta – acoperit SIE trebuia cercetat

În opinia separată a deciziei prin care contestația lui Funar a fost respinsă, judecătorii CCR Daniel Morar și Augustin Zegrean susțin că situația lui Ponta trebuia cercetată. Cei doi constituționaliști spun că CCR trebuia sa verifice dacă Ponta este acum ofițer al SIE acest lucru fiind în opinia lor o stare de incompatibilitate. Cei doi mai spun ca CCR avea în mandat să ceară  informații de la SIE, pentru că acestea informații nu puteau fi clasificate dacă ascundeau o ilegalitate. Iată ce spun cei doi judecători:

â–º În opinia noastră, Curtea, ca unică autoritate competentă să soluționeze contestațiile privind contenciosul electoral, trebuia să solicite Serviciului de Informații Externe datele necesare pentru a stabili dacă Victor-Viorel Ponta este sau nu cadru activ al acestui serviciu, iar în baza informațiilor primite, să decidă dacă sunt sau nu întrunite condițiile de eligibilitate pentru acest candidat.

â–º Apreciem că, întrucât, potrivit art. 13 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, nu pot fi clasificate ca secrete de stat sau secrete de serviciu informațiile, datele și documentele care favorizează sau ascund încălcarea legii, iar calitatea de deputat sau de senator (deținută de candidat) este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate cu excepția celei de membru al Guvernului [art. 71 alin. (2) din Constituție], iar calitatea de membru al Guvernului (de asemenea, deținută de candidat) este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de deputat sau senator, precum și cu exercitarea unei funcții de reprezentare profesională, salarizate în cadrul organizațiilor cu scop comercial [art. 105 alin. (1) din Constituție], rezultă că deținerea unei poziții în cadrul Serviciului de Informații Externe de către candidat nu se poate face decât cu încălcarea Constituției. Prin urmare, nu i-ar putea fi opus Curții Constituționale caracterul clasificat al informațiilor solicitate. *(Sursa: Opinie separată CCR)