Ce veste a primit Nicușor Constantinescu, condamnat în dosarul Centrului Militar Zonal

În 8 decembrie, Tribunalul Constanța a respins cererile lui Nicușor Constantinescu de revocare a controlului judiciar și de ridicare a interdicției de a-și exercita funcția de președinte al Consiliului Județean Constanța.

În 11 decembrie, Curtea de Apel Constanța a judecat contestația lui Nicușor Constantinescu la decizia Tribunalului, amânând ulterior pronunțarea pentru 14 decembrie și apoi pentru 16 decembrie, când Curtea de Apel a decis să repună cauza pe rol, pentru a pune în discuție dacă este necesară sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea art. 399 alin. (10) din Codul de Procedură Penală și pentru a se stabili care este instanța competentă să se pronunțe asupra modificării obligațiilor impuse pe durata măsurii preventive.

La acel termen, atât reprezentanții DNA, cât și avocații lui Nicușor Constantinescu au spus că nu se impune sesizarea Curții Constituționale.

Instanța a hotărât, în 18 decembrie, ca solicitările de modificare a obligațiilor aferente controlului judiciar să fie soluționate de către completul desemnat cu judecarea căii de atac formulate împotriva hotărârii Tribunalului Constanța de condamnare a lui Nicușor Constantinescu la trei ani și jumătate de închisoare în dosarul Centrului Militar Zonal.

Luni, Curtea de Apel Constanța a pus în discuție legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar în cazul lui Nicușor Constantinescu, în dosarul Centrului Militar Zonal, prilej cu care avocatul acestuia a solicitat revocarea controlului judiciar și ridicarea interdicției a-și exercita funcția de președinte al Consiliului Județean.

DNA a cerut instanței respingerea cererilor formulate de apărător.

Nicușor Constantinescu a afirmat, în fața instanței, că a fost ales președinte al Consiliului Județean de către cetățenii județului Constanța, iar dreptul acestora de a fi reprezentanți la nivel național și internațional nu poate fi îngrădit decât de o hotărâre definitivă și irevocabilă. El a spus că hotărârile de consiliu județean, de consiliu local nu sunt supuse controlului penal, ci celui de contencios-administrativ și că, dacă își va relua atribuțiile în fruntea CJ și va iniția proiecte de hotărâri, nu va comite o faptă penală.

De asemenea, Constantinescu a precizat că alți președinți de consilii județene și primari din țară, cercetați sau chiar condamnați în prima instanță pentru diverse fapte, își pot exercita funcția, neavând interdicție în acest sens din partea instanțelor.

Curtea de Apel a decis să respingă cererile lui Nicușor Constantinescu de revocare a controlului judiciar și de modificare a acestuia, menținând totodată această măsură preventivă pe o perioadă de până la 60 de zile. Decizia magistraților este definitivă.

În dosarul Centrului Militar Zonal, Nicușor Constantinescu a fost condamnat de Tribunalul Constanța, la sfârșitul lunii octombrie, la trei ani și jumătate de închisoare pentru abuz în serviciu. El are mai multe interdicții, printre care și pe aceea de a-și exercita funcția de președinte al Consiliului Județean.

În urma condamnării în acest dosar, care însă nu este definitivă, președintelui CJ Constanța îi este interzis să își exercite dreptul de a ocupa o funcție publică, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de cinci ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

Nicușor Constantinescu a fost obligat la plata sumei de 72.642,7 lei, actualizată cu indicele inflației la data efectuării plății, către partea civilă Ministerul Apărării Naționale – Statul Major General, restul pretențiilor civile formulate de MApN fiind respinse ca nefondate.

De asemenea, Nicușor Constantinescu a fost obligat la plata sumei de 8.000 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Decizia Tribunalului Constanța nu este definitivă și a fost atacată cu apel.

În acest dosar, Nicușor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârșitul lunii aprilie 2014, de procurorii anticorupție, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 – noiembrie 2013, nu a asigurat finanțarea Centrului Militar Zonal Constanța.

În rechizitoriul procurorilor se arăta că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicușor Constantinescu nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligațiile de președinte al CJ Constanța, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol, „consiliile județene/locale și ale sectoarelor municipiului București sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalațiile de telecomunicații, sistemele și serviciile informatice, autoturismele, alte dotări și materiale, precum și fondurile necesare desfășurării activității specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”. Astfel, în raport de funcția publică deținută, Nicușor Constantinescu nu a asigurat finanțarea Centrului Militar Zonal Constanța, neefectuând reparațiile necesare la sediul acestuia, și a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilități și servicii de pază necesare funcționării în condiții normale a acestei instituții, potrivit DNA.

Procurorii îl acuzau pe Nicușor Constantinescu și că a încercat de mai multe ori să evacueze instituția din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor și intereselor legale ale Ministerului Apărării Naționale, precum și pagube acestei instituții.

Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicușor Constantinescu nu ar mai fi asigurat piese de schimb și consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal și, la cererea Consiliului Județean Constanța, au fost întrerupte și serviciile de telefonie prestate de diverși operatori, „posibilitățile de comunicare ale unității militare fiind paralizate”.

În aceeași perioadă, Consiliul Județean Constanța ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acțiuni în justiție.

În 2010, Nicușor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unității, deși în interior se află armament și muniție de război, precum și documente clasificate, preciza DNA.

Activitatea Centrului Militar Zonal Constanța a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităților și a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicușor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Județean Constanța a finanțat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unității a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenți, preciza DNA.

Sumele repartizate de Consiliul Județean Constanța Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilități care au formulat acțiuni în justiție pentru recuperarea acestor sume.

Aceste demersuri reținute în sarcina lui Nicușor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naționale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.

Nicușor Constantinescu a avut interdicția de a-și exercita funcția și în alt dosar, cel în care este acuzat de procurorii DNA de un prejudiciu de opt milioane de euro, dar aceasta a fost înlăturată în luna noiembrie de Curtea de Apel Constanța.