Elevii din cadrul Consiliului Național al Elevilor (CNE) propun o structură fixă a anului școlar, astfel încât cursurile să înceapă anual la data de 1 septembrie și să se încheie pe 1 iunie.
„Aceasta ar preveni situațiile în care data începerii anului școlar ar fi influențată de factori externi, precum operatorii sectorului de turism. O astfel de structură a anului școlar vine în preîntâmpinarea unor scenarii atât de des întâlnire în școlile din România, când elevii sunt nevoiți să susțină cele mai importante evaluări, care determină parcursul lor educațional într-o măsură considerabilă: Evaluarea Națională, respectiv examenul de Bacalaureat, în condiții termice care determină o scădere la fel de considerabilă a randamentului elevilor. Mai mult decât atât, o structură de acest tip ar avantaja și elevii din învățământul profesional și tehnic care, la momentul actual, încheie cursurile în lunile toride ale verii (sfârșit de iunie, chiar mijlocul lunii iulie în unele cazuri), aspect care degradează calitatea actului instructiv- educativ și, din nou, determină elevii să nu aibă același randament dorit la orele de curs”, se arată într-un comunicat transmis, luni, Mediafax.
Elevii cer, de asemenea, ca posturile de consilier școlar să fie deblocate, astfel încât numărul de elevi alocați unui singur consilier școlar să nu depășească 500.
Elevii mai cer includerea CNE pe lista partenerilor sociali în cadrul Comisiei de Dialog Social ce acționează în cadrul Ministerului Educației Naționale.
„Reprezentanții elevilor din România merită să fie tratați drept un real partener de dialog social și merită să fie incluși de drept în procesul decizional de la nivel central, întrucât structura Consiliului Național al Elevilor se bucură de o reală reprezentativitate, date fiind modul nostru de funcționare piramidal (având structuri școlare și structuri județene) și modul democratic prin care sunt aleși acești elevi reprezentanți (prin alegeri democratice, organizate de elevi pentru elevi, în fiecare școală din România)”, se mai arată în comunicatul citat.
Bursele în cuantum stabil, stabilit anual prin Hotărâre de Guvern, în fiecare localitate din România este o altă cerință a reprezentanților elevilor.
„Consiliul Național al Elevilor consideră prioritar ca, pentru a evita cazurile în care bursele sunt oferite în cuantumuri mult prea mici, chiar și în cazul burselor sociale, unde cuantumurile nu reflectă nevoile de subzistență (burse de 8 lei pe lună, în localități din județul Arad), cuantumul minim trebuie impus autorităților publice locale, anual, prin Hotărâre de Guvern. Această măsură ar contribui la impunerea echității în sistemul de educație, dar și la diminuarea diferențelor drastice în ceea ce privește situația acordării burselor în mediul rural comparativ cu mediul urban, de exemplu”, spun elevii.
Proiectul propus de către Consiliul Național al Elevilor în 2017 prevedea că nevoile financiare ale elevilor nu sunt constante, ci depind direct proporțional de situația economică a țării.
Elevii propun ca bursa socială să reprezinte, lunar, 30% din salariul minim net pe economie; bursa de studiu, lunar, 32,5% din salariul minim net pe economie; bursa de merit: lunar, 35% din salariul minim net pe economie, iar bursa de performanță: lunar, 37,5% din salariul minim net pe economie.
Totodată, elevii mai cer blocarea imediată a proiectului legislativ prin care se dorește acordarea statutului de autoritate publică profesorilor, dotarea corespunzătoare a cabinetelor școlare din cadrul unităților de învățământ preuniversitar, continuarea demersurilor necesare pentru ca, până la sfârșitului anului școlar 2019-2020, niciuneia dintre unitățile de învățământ preuniversitar din România să nu îi lipsească un grup sanitar dotat corespunzător, situat în interior, diminuarea abandonului școlar prin măsuri care să vizeze decontarea integrală pentru elevii navetiști și garantare subvenționării prețurilor pentru elevi.
Pentru a susține aceste propuneri, elevii din cadrul CNE anunță că vor participa, luni, la o consultare a premierului desemnat, Ludovic Orban, cu reprezentanții camerelor de comerț, patronatelor, sindicatelor și ai organizațiilor neguvernamentale din țară.