Ce vor protestatarii din Sfântu Gheorghe

Cei aproximativ 25.000 de maghiari care au participat, sâmbătă, la protestul de la Sfântu Gheorghe față de sentința în cazul retrocedării Colegiului „Szekely Miko” au adoptat un manifest în care și-au formulat revendicările, cerând, printre altele, „remedierea deciziei judecătorești nedrepte”.

La manifestația de la Sfântu Gheorghe împotriva sentinței date în cazul retrocedării Colegiului „Székely Mikó”, la care au participat aproximativ 25.000 de maghiari, a fost citit un manifest care a fost adoptat de cei prezenți la eveniment, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În manifest, care a fost citit de Kató Béla, episcop auxiliar al Eparhiei Reformate din Ardeal, se arată că maghiarii din toată România protestează față de nedreptatea suferită de această comunitate.

EXTERNE Presă: Soția lui Bashar al-Assad ar fi cerut DIVORȚUL. Moscova neagă acest lucru

17:37

ACTUALITATE Anunțul CNAIR: „Se circulă de astăzi pe încă 21 de km ai A7”

17:36

„Noi, maghiarii din Trei Scaune (județul Covasna), din secuime, din Ardeal, din România, cei care ne-am adunat în 1 septembrie, de Ziua Dreptății, aici, la Sfântu Gheorghe, protestăm unanim, ca o comunitate puternică, față de nedreptatea pe care am suferit-o”, se subliniază în deschiderea manifestului.

În continuare se precizează că maghiarii protestează față de „încercarea de renaționalizare” a Colegiului „Székely Mikó”, proprietate a bisericii și a comunității.

„Protestăm față de condamnarea pe nedrept a lui Markó Attila, a lui Marosán Tamás și a lui Silviu Clim, membrii Comisiei Naționale de Retrocedare. Este inacceptabil ca oamenii să fie condamnați la închisoare pentru munca cinstită. Considerăm revoltătoare încercările repetate ale statului român de a priva comunitatea de moștenirea noastră. Cerem autorităților române competente să oprească renaționalizarea ilegală a Colegiului «Székely Mikó»”, se arată în manifest.

De asemenea, protestatarii cer comunității diplomatice, instituțiilor internaționale și organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului să urmărească cu atenție deosebită procesul de retrocedare din România.

Totodată, în manifest se atrage atenția că această decizie creează un precedent periculos, și anume se blochează procesul de retrocedare, mii de imobile bisericești și comunitare nu mai ajung în posesia proprietarilor de drept, proprietățile restituite vor fi în primejdie.

La finalul manifestului, protestatarii și-au formulat revendicările în cinci puncte, ei solicitând, printre altele, implementarea consecventă a principiului statului de drept și realizarea urgentă a restitutio in integrum.

„Ne adresăm cu credință și speranță către toate cultele religioase din România, către națiunea majoritară și reprezentanții ei, rugându-i să revendice alături de noi: implementarea consecventă a principiului statului de drept; realizarea urgentă a restitutio in integrum; respectarea de către România a obligațiilor asumate la aderarea la Uniunea Europeană; oprirea imediată a încercărilor ilegale de renaționalizare; remedierea deciziei judecătorești nedrepte”, se arată în documentul adoptat de către cei prezenți.

După citirea acestui manifest, o parte dintre participanți au început să scandeze „Autonomie” și „Să piară Trianon”.

Manifestarea, la care au participat aproximativ 25.000 de maghiari, s-a încheiat după aproximativ două ore cu intonarea imnului maghiar și a celui secuiesc.

Aproximativ 25.000 de maghiari, între care sute de preoți, au participat, sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, la protestul organizat față de sentința în cazul retrocedării Colegiului „Székely Mikó” din municipiu, scopul acțiunii fiind acela de a semnala că decizia instanței ar putea fi un precedent periculos.

Manifestarea, organizată de bisericile istorice maghiare, a început la ora 11.30, cu bătăile clopotelor, mare parte dintre protestatari adunându-se în fața lăcașurilor de cult, de unde au pornit într-un marș spre centrul orașului, unde, în fața Colegiului „Székely Mikó”, a fost amenajată o scenă.

O parte din protestatari au avut pancarte cu mesaje precum „Dreptate”, „Dreptate lui Marko, Marosan și Miko”, „Justice”, „Autonomie teritorială Ținutului Secuiesc” și steaguri secuiești și ungare.

Printre manifestanți au fost distribuite mii de ecusoane, de culoarea neagră, cu inscripția în limba maghiară „M – 2012.09.01. – Ziua Dreptății”, precum și mii de fluturași cu manifestul care a fost citit la sfârșitul protestului.

Protestatarilor li s-au adresat președintele UDMR, Kelemen Hunor, episcopul-vicar al Bisericii Reformate Kató Béla, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, episcopul reformat Pap Géza, arhiepiscopul romano-catolic de Alba-Iulia, Jakubinyi György, episcopul unitarian Bálint Benczédi Ferenc, episcopul Bisericii Evanghelice Luterane, Adorjáni DezsÅ‘, episcopul reformat Csűry István, europarlamentarul TÅ‘kés László.

Scopul acțiunii, organizată de Bisericile istorice maghiare, a fost acela de a semnala că decizia instanței în acest caz, care nu este încă definitivă, ar putea fi un precedent periculos.

Manifestarea, denumită „Ziua Dreptății”, a fost organizată de bisericile istorice maghiare, cu susținerea formațiunilor politice maghiare și a organizațiilor civice, potrivit organizatorilor scopul acesteia nefiind acela de a se pune presiune asupra justiției, ci de a protesta față de o „nedreptate” și de a atrage atenția asupra faptului că această decizie ar putea fi un precedent periculos ce poate duce la renaționalizarea oricărui imobil restituit legal cultelor religioase.

Procurorii DNA Brașov i-au trimis în judecată, în decembrie 2010, pe Marko Attila-Gabor, în prezent secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, Marosan Tamas, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal, și Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Ministerului Justiției, acuzați de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave.

Procurorii au stabilit că, în 2002, cei trei au făcut parte din comisia specială de restituire a unor bunuri imobile care au fost ale comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, înființată în baza OUG 83/1999.

Potrivit procurorilor, cei trei acuzați au întocmit, în 14 mai 2002, o notă de constatare în care au arătat, contrar realității, că un imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfântu Gheorghe și l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal. Imobilul în discuție a avut destinația de școală din momentul edificării construcției și includea două instituții de învățământ: Liceul Teoretic „Szekely Miko” Sfântu Gheorghe și Liceul Teologic Reformat.

Această retrocedare a fost posibilă cu încălcarea atribuțiilor celor trei inculpați în cadrul comisiei, având competențe în privința examinării legalității cererilor de restituire, de analizare a documentelor depuse în susținerea cererilor și de adoptare a deciziilor în concordanță cu aceste documente, susțineau procurorii.

De asemenea, în cursul lunii aprilie 2002, Ministerul Administrației Publice stabilise că imobilul respectiv nu putea fi retrocedat în baza OUG 83/1999. În principal, retrocedarea s-a făcut în baza unui extras de carte funciară nevalabil, emis în 1990, cât și a Cărții Funciare care nu avea traducere autorizată în limba română, documente care fuseseră depuse în fotocopie de Eparhia Reformată din Ardeal.

Prin aceste fapte, acuzații ar fi prejudiciat statul român cu aproximativ 1.300.000 de euro, reprezentând valoarea imobilului.

Recent, magistrații Judecătoriei Buzău l-au condamnat pe Marko Attila-Gabor la trei ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

Marosan Tamas a fost, de asemenea, condamnat la trei ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, în timp ce Silviu Clim a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru aceeași acuzație, instanța stabilind în cazul acestuia un termen de încercare de cinci ani. Pe perioada termenului de încercare, Clim trebuie să respecte o serie de interdicții și obligații stabilite de instanță, între acestea să nu poarte arme sau să nu săvârșească noi infracțiuni.

Totodată, Judecătoria Buzău a dispus confiscarea specială de la Eparhia Reformată din Ardeal a sumei de 1.137.856 de lei.

Decizia instanței buzoiene nu este definitivă, recursul în acest caz urmând să fie judecat la Curtea de Apel Ploiești, primul termen fiind stabilit pentru 5 octombrie.