Cea mai gravă problemă a României din ultimii 50 de ani. Datele care confirmă o tendință îngrijorătoare
Unul din fiecare 20 de oameni care trăiau anul trecut în UE aveau vârste de 80 de ani sau mai mult, în condițiile în care procentul persoanelor vârstnice a crescut, într-un deceniu, de la 4% (2005), la 5,3% (2015). Într-un singur an, populația vârstnică din Uniunea Europeană, adică cea a oamenilor de peste 80 de ani, a crescut cu 7 milioane, de la 20 de milioane în 2014, la 27 de milioane în 2015, arată cele mai recente date publicate de Eurostat. Cifrele sunt, în mare parte, rezultatul speranței de viață în creștere, de la 8,4 ani în 2004, la 9,5 ani în 2014. Chiar dacă numărul femeilor în populația totală a scăzut în ultimul deceniu, acestea rămân majoritare la vârste înaintate, reprezentând două treimi din totalul persoanelor în vârstă, în toate statele membre. România se înscrie în toate aceste tendințe europene, cu o populație îmbătrânită, o speranță de viață printre cele mai mici din UE și estimări care arată că, în acest ritm, peste 50 de ani populația țării s-ar diminua dramatic.
Speranța de viață la persoanele de peste 80 de ani în statele membre UE în 2014 (Sursa: Eurostat)
România se află pe locul al treilea între statele membre UE în care populația vârstnică, de 80 de ani sau mai mult, este în continuă creștere, înregistrând o creștere de 2% doar în ultimul deceniu. Datele Eurostat demonstrează că tendința este una generală la nivel european, singurul stat în care nu au fost raportate niveluri mai ridicate ale cetățenilor 80+ în ultimii zece ani fiind Suedia. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Grecia ( de la 3,9% în 2005 la 6,3% în 2015), Lituania (2,1 puncte procentuale) și România (2,2 puncte procentuale), Estonia și Letonia (cu 1,9%), Croația, Portugalia și Slovenia, toate cu 1,8%, Spania (1,7 puncte procentuale) și Italia (1,6%).
O cauză este și creșterea speranței de viață care, la nivelul persoanelor de peste 80 de ani din UE era în 2014 de 9,5 ani. Cei mai optimiști oameni și cu cele mai mari posibilități să aibă o viață lungă sunt în Franța (cu 11 ani mai mult față de media europeană), urmați de cei din Spania, cu 10,4 ani, Luxemburg, cu 10,1 ani și Italia, cu 10 ani în plus. România se situează, însă, la polul opus, mai exact pe peultimul loc în ceea ce privește speranța de viață la persoanele vârstnice, cu o medie de 7,6 ani pe care bătrânii de peste 80 de ani cred că-i vor mai trăi. Singurul stat în care segmentul 80+ are o speranță de viață mai mică este Bulgaria, iar aproape de noi se situează și Ungaria și Slovacia, cu 7,9 ani.
Totuși, comparativ cu anul 2004, speranța de viață în Uniunea Europeană pentru persoanele de 80 de ani sau mai în vârsta a crescut cu 1,1 ani în ultimul deceniu (de la 8,4 la 9,5 ani). O tendință similară se remarcă, însă, în toate statele membre, cu progrese de la o jumătate de an în Suedia, 7 luni și Bulgaria, Ungaria și Finlanda, un an șase luni în Estonia, Spania și Franța. Încă o dată România merge pe tendința europeanp și, chiar dacă ocupă penultimul loc în ceea ce privește speranța de viață, este de remarcat evoluția și faptul că în ultimii zece ani aceasta a crescut cu un an și 9 luni, una dintre cele mai mari evoluții din UE.
Chiar creșterea speranței de viață, coroborată cu o natalitate redusă, cu fertilitatea scăzută și fluxul migratoriu conduc la realitatea că populația României este una îmbătrânită, vârstnicii ajungând să ia locul tinerilor, fapt care se remarcă în întreaga Europă, numită, pe bună dreptate, „bătrânul continent”.
„La 1 ianuarie 2015, populația rezidentă a României a fost de 19870,6 mii locuitori. Populația feminină a fost majoritară, cuprinzând 10163,6 mii persoane care reprezinta 51,1% din totalul populației rezidente. Comparativ cu 1 ianuarie 2014, la 1 ianuarie 2015 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populației tinere (de 0-14 ani) cu 13,5 mii persoane, ponderea acesteia fiind constantă (15,5%) și creșterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani și peste) de la 16,5% la 17,0% (+78,9 mii persoane). Populația adultă (15-64 ani) reprezintă 67,5% din total, în scădere cu 142,0 mii persoane față de începutul anului 2014. În cadrul populației adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 25-29 ani, 45-49 ani și 60-64 ani și a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 30-44 ani și 50-59 ani”, se arată într-un comunicat INS.
Speranța de viață în populația vârstnică este mai mare în cazul femeilor peste tot în UE
Astfel, peste tot în UE, speranța de viață pentru populația de peste 80 de ani este mai mare pentru femei decât pentru bărbați. În 2014, cea mai mare diferență dintre sexe din această perspectivă s-a înregistrat în Luxemburg: 11,2 ani speranță de viață pentru femei, comparativ cu 8,5 ani pentru bărbați, adică aproape trei ani diferență. Pe locul al doilea s-a situat Franța (2,5 ani), urmată de Estonia (2,2 ani), Italia (2,1 ani), Spania și Portugalia (ambele cu 2 ani diferență între genuri). În general, la nivelul UE. speranța de viață a ajuns la 10,2 ani pentru femei și 8,5 ani pentru bărbați.
Speranța de viață la populația vârstnică, în ani, pe sexe (Sursa: Eurostat)
Comparativ cu 2004, speranța de viață a crescut mai rapid pentru femei decât pentru bărbați în majoritatea țărilor membre, mai ales în Estonia (acolo unde femeile au câștigat aproape un an în plus față de bărbați) și Ungaria (cu aproape o jumătate de an avans pentru femei față de bărbați). Prin contrast, distanța dintre femei și bărbați s-a micșorat în ultimii zece ani în patru țări ale Uniunii, mai ales în Grecia și Cipru, acolo unde bărbații chiar au o speranță de viață mai mare cu trei luni decât femeile.
În fiecare stat membru UE, femeile reprezintă o majoritate importantă în populația persoanelor vârstnice, cu proporții care variază de la aproape 60% în Cipru și Grecia, la mai mult de 70% în Ungaria și în Țările Baltice: Lituania (73,4%), Estonia (75,2%) și Letonia (75,9%).
Oricum ar fi, comparativ cu anul 2005, ponderea femeilor în populația vârstnică a scăzut în cele mai multe dintre statele membre, cel mai mult în Luxemburg (de la 71,6% în 2005 la 64,2% în 2015), în Germania (cu 7,2%), Austria (6,2%), Finlanda (5,3%), Marea Britanie (4,5%).
Aceeași situație se remarcă și în cazul României, a cărei populație va continua să scadă, avertizează specialiștii, care se așteaptă ca până în 2060 numărul de locuitori din țara noastră să ajungă la 14,3 milioane, cu 5,6 milioane locuitori mai puțin față de anul 2015, iar în cea pesimistă (presupunând scăderea și apoi menținerea la un nivel redus a fertilității, creșterea speranței de viață și un sold pozitiv al migrației externe) populația ar putea ajunge la 12,5 milioane de locuitori, înregistrând o diminuare de 7,4 milioane locuitori.