Cea mai lungă peșteră din Carpații Orientali va putea fi vizitată

Peștera Tăușoare, care deține recordul de lungime din Carpații Orientali și care era închisă până acum publicului, va putea fi vizitată de turiști în schimbul unei taxe de 20 de lei, decizia fiind luată, miercuri, de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a aprobat, în ședința de miercuri, tarifele de vizitare, filmare și fotografiere a ariei naturale protejate Peștera Tăușoare, aflată în custodia Complexului Muzeal Județean, instituție subordonată CJ.

Consilierii județeni au stabilit un tarif de vizitare de 20 de lei/persoană/tură, un tarif de filmare în scop comercial, pentru filme documentare, reclamă și publicitate distribuite la nivel local de o sută de lei, la nivel regional de 150 de lei, la nivel național de 200 de lei, iar la nivel internațional de 500 de lei.

Turiștii sau cei interesați să fotografieze sau să filmeze vor fi însoțiți de custodele peșterii, Crin Triandafil Theodorescu.

Peștera Tăușoare, descoperită în 1955 de învățătorul Leon Bârte, are cea mai mare lungime a galeriilor din Carpații Orientali. Într-o sală aflată la peste 4 kilometri și jumătate distanță de intrarea în peșteră se află o cascadă de 15 metri înălțime. În peșteră sunt trei sute de metri de galerii active, străbătute de râuri subterane. Ea are statut de arie protejată din anul 2007 și este totodată rezervație științifică datorită multitudinii elementelor cu ocurență rară în peșterile României sau cu caracter de unicat, care necesită măsuri de protecție și conservare deosebite.

Peștera Tăușoare, parte a Rețelei Europene Natura 2000, arie protejată de interes național, clasă A de protecție speologică, are un regulament de funcționare aprobat. El reglementează tipul de activități permise în peșteră, care sunt de natură explorativ-speologică, științifică și ecoturistică. Tot prin acest regulament sunt stabilite traseele accesate în timpul vizitelor, ca și regimul de restricții pe galeriile care adăpostesc coloniile de chiroptere pe perioada hibernării acestora. Pentru suprafața de deasupra peșterii, care face parte din aria de protecție supraterană instituită de lege, regulamentul aprobat se referă la regimul suprafețelor silvice, foarte importante în vederea conservării ecosistemului din cavernament.

În Peștera Tăușoare se găsesc minerale de gips, numite anthodite sau flori de gips, aici aflându-se cea mai mare concentrare de formațiuni de gips din peșterile țării. A fost identificată prezența mineralului „Mirabilit”, unic în peșterile din România și găsit doar în câteva peșteri din lume, dar și a „Bilelor de Tăușoare”, sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în peșterile lumii.

Peștera Tăușoare este singura din Carpații Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia „urs de peșteră”. Până în prezent, au fost identificate patru specii de lilieci care își au habitatul în peșteră: liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic și liliacul cărămiziu.

Peștera Tăușoare ascunde o succesiune de galerii care se întind pe aproape 17.000 de metri.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud implementează proiectul „Sistem de management eficient al sitului de importanță comunitară și ariei protejate de interes național Peștera Tăușoare”, în valoare de 1,1 milioane de lei, bani europeni. Scopul proiectului este de realizare a unui cadru de management eficient al sitului și ariei protejate, în vederea conservării biodiversității, a habitatelor naturale, a speciilor de floră și faună sălbatice. Proiectul prevede reabilitatea infrastructurii de acces în peșteră, cartarea și realizarea de studii geologice, geomorfice, de climă și hidrografie.