CEDO a admis două plângeri ale fostului primar Sorin Apostu privind condițiile insalubre din arest

Din hotărârea postată pe site-ul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) reiese că fostul primar al Clujului Sorin Apostu a reclamat că în anul 2011, când a fost arestat preventiv pentru fapte de corupție, a avut parte de condiții proaste și insalubre în arestul preventiv al Poliției Județene Cluj, transmite corespondentul MEDIAFAX.

De asemenea, Sorin Apostu s-a plâns de condiții rele și când a fost transportat de la arestul Poliției Cluj la Penitenciarul Rahova, unde s-a aflat pentru că avea termen în proces la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, fostul primar al Clujului a reclamat că în arestul Poliției Cluj a stat în celulă cu mai mulți deținuți, nu avea lumină naturală, lipsea căldura, iar igiena era precară. Apostu a mai reclamat faptul că, tot în perioada arestului preventiv, după ce a fost mutat la Penitenciarul Gherla, nu a putut discuta cu avocatul său în condiții normale, ci doar printr-o fereastră.

ACTUALITATE PRIMARUL stațiunii Sinaia, implicat într-un accident grav pe DN1. Vlad Oprea și alte trei persoane au fost rănite. Cum s-a întâmplat

09:17

ACTUALITATE Victor Ponta: „Viktor Orban va avea acces NON-STOP la Trump doar din principiul loialității”

09:16

Fostul primar al Clujului s-a mai plâns de faptul că i-a fost încălcat dreptul la viață privată, după ce procurorii care au instrumentat cazul său au dat publicității interceptări telefonice care țineau de viața sa privată și nu aveau legătură cu dosarul de corupție.

După ce au analizat plângerea, magistrații CEDO au hotărât că în cazul Apostu a fost încălcat Articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căruia „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”.

CEDO a mai hotărât că a fost încălcat și Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căruia „orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale, și nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege și constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protecția sănătății, a moralei, a drepturilor și a libertăților altora”.

În hotărârea CEDO se mai arată că astfel a fost admisă plângerea privind condițiile proaste de detenție, precum și plângerea că prin publicarea interceptărilor telefonice în presă fostului edil i-a fost încălcat dreptul la viața privată.

În decizia CEDO se precizează că lui Apostu i-a fost respinsă o solicitare de a primi despăgubiri de la statul român, pe motiv că cererea a fost depusă după termenul limită stabilit de Curte.

Sorin Apostu a depus plângerea la CEDO, prin apărătorul său legal, în 13 aprilie 2012, după ce a executat aproape un an de arest preventiv.

Avocatul său, Gheorghiță Mateuț, nu a putut fi contactat până la ora trasmiterii acestei știri.

Fostul primar din Cluj-Napoca Sorin Apostu a fost condamnat definitiv, în iulie 2014, de instanța supremă, la patru ani și șase luni de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupție.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție l-au condamnat pe Sorin Apostu la patru ani de închisoare pentru că a luat mită de la omul de afaceri Călin Stoia, la trei ani și șase luni de închisoare pentru complicitate la spălare de bani, în formă continuată și la opt luni de închisoare pentru complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

Instanța a stabilit ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de patru ani de închisoare, la care a adăugat un sport de șase luni, pedeapsa finală fiind de patru ani și șase luni de închisoare. Din pedeapsă a fost scăzută perioada în care Apostu a fost reținut și arestat, respectiv din 9 septembrie 2011 până în 28 septembrie 2012.

Potrivit Comisiei de abuzuri a Camerei Deputaților, în perioada 2012-2014, au fost înregistrate la comisia parlamentară 260 de memorii ale persoanelor condamnate penal și aflate în penitenciare, care reclamă regimul de detenție, hrana insuficientă, supraaglomerarea camerelor de detenție, condițiile igenico-sanitare.

Președintele Comisiei de abuzuri din Camera Deputaților, Mircea Man (PNL), a precizat marți, într-o conferință de presă, că ministrul Justiției și directorul Penitenciarelor vor fi audiați săptămâna viitoare privind condițiile și gradul de ocupare din penitenciare.