Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a judecat, marți, plângerea lui Ionel Ionuț Neagoe, administratorul uneia dintre societățile de transport implicate în accidentul de la Mihăilești, condamnat în 2008 la patru ani de închisoare pentru ucidere din culpă.
Cei trei inculpați în dosarul privind tragedia din mai 2004, când 18 oameni au murit lângă localitatea buzoiană Mihăilești, iar alte 13 persoane au fost rănite, au fost condamnați, definitiv, pe 3 martie 2008, la câte patru ani de închisoare cu executare, de Curtea de Apel Galați.
Ion Gherghe, directorul Combinatului Chimic Doljchim, Mihai Gună și Ionel Neagoe, administratorii celor două societăți de transport implicate în accident, Ney Transport SRL și respectiv Mihtrans SRL, fuseseră condamnați tot la câte patru ani de închisoare cu executare și de Judecătoria Focșani. Ei au făcut apel și au fost achitați de Tribunalul Vrancea. În urma recursului făcut de procurori și de 37 de părți civile din dosar, Curtea de Apel Galați a decis condamnarea.
Pe 7 octombrie 2007, după decizia Tribunalului Vrancea, președintele de atunci, Traian Băsescu, declara: „Vă dați seama că este dificil pentru un președinte să contrazică o decizie a instanței, dar am înțeles că nu este definitivă și irevocabilă. Este o cale de atac și cred că obligația pe care o au cei care au făcut plângere este să meargă mai departe. Nu pot discuta hotărârea judecatorească, dar pare nedreaptă, când transportul se făcea in condiții ilegale, fără acte, fără mașină bine pusă la punct. Mi se pare nedrept”.
Pe 29 februarie 2008, Curtea de Apel Galați anunța că se va pronunța pe 3 martie 2008 în cazul Mihăilești. Președintele curții, Gina Ignat, în calitate de purtător de cuvânt, declara jurnaliștilor că „probabil, completul Curții de Apel va modifica sentința tribunalului”.
„Presupun că e vorba de o condamnare a inculpaților și de confirmare a sentinței Judecătoriei Focșani”, mai spunea judecătorul.
Ionel Ionuț Neagoe a făcut plângere la CEDO pe 16 mai 2008, invocând încălcarea dreptului său la prezumția de nevinovăție, prevăzut în articolul 6, alineatul 2, din Convenția europeană a drepturilor omului, prin declarațiile președintelui și judecătoarei.
Curtea a respins plângerea în ceea ce privește declarația lui Traian Băsescu, pentru că Neagoe depășise termenul de șase luni pentru înaintarea ei.
În schimb, referitor la declarația magistratului, judecătorii de la CEDO au apreciat că aceasta nu s-a limitat la a informa asupra procesului, ci a inclus o opinie personală privind vinovăția inculpatului.
Curtea a subliniat că trebuie făcută distincția între a exprima direct suspiciuni despre o persoană și a exprima public o opinie personală privind vinovăția sa. Totodată, CEDO arată că afirmațiile judecătoarei au încurajat opinia publică să îl considere pe Neagoe vinovat, iar faptul că el a fost găsit, în cele din urmă, vinovat, nu schimbă cu nimic faptul că avea dreptul la prezumția de nevinovăție.
Astfel, CEDO a decis ca statul român să îi plătească lui Neagoe 3.600 de euro cu titlul de prejudiciu moral.