CEDO: Statul român nu a încălcat libertatea de asociere atunci când a respins sindicatul preoților

Marea Cameră a Curții Europeane a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, marți, că statul român nu a încălcat dreptul la libertatea de asociere atunci când a respins, în 2008, înregistrarea unui sindicat al preoților – „Păstorul cel Bun”.

În ziua de 9 iulie 2013, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a comunicat hotărârea definitivă nr. 2330/09 în cauza Sindicatul „Păstorul cel Bun” contra României și a decis că statul român nu a încălcat dreptul la libertatea de asociere atunci când a respins înregistrarea unui sindicat al preoților în anul 2008, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, marți, de Patriarhia Română.

Potrivit sursei citate, în motivarea hotărârii, Marea Cameră a CEDO a considerat că statul român a respectat principiul autonomiei comunităților religioase din România și obligația de neutralitate religioasă enunțată de articolul 9 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului când nu a admis înregistrarea unui sindicat al preoților.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

„Marea Cameră a CEDO apreciază drept rezonabilă decizia Curții de Apel Craiova care a considerat că înființarea unui sindicat al preoților reprezintă un risc real de încălcare a principiului autonomiei Bisericii, stipulat în articolul 29 din Constituția României și Legea Cultelor nr. 489/2006 (art. 8)”, mai precizează sursa citată.

Instanța europeană de la Strasbourg a reținut faptul că în România principiul autonomiei comunităților religioase „este cheia de boltă a relațiilor dintre Stat și Cultele recunoscute”, astfel încât decizia Statului român de neînregistrare a sindicatului preoților a fost întemeiată.

În același timp, decizia CEDO confirmă specificul vocațional al preoției care este incompatibil cu acțiunea sindicală, deoarece preoția este o misiune liber asumată pe care Biserica o încredințează celor care au răspuns la chemarea ei.

La începutul lunii august 2012, Marea Cameră a Curții Europene de la Strasbourg a fost sesizată de Guvernul român în legătură cu înființarea sindicatului clericilor „Păstorul cel bun”, contestat de Biserica Ortodoxă Română, întrucât „preoții nu au dreptul să se angajeze în politică partinică”, după ce în 31 ianuarie, cu cinci voturi „pentru” și două „împotrivă”, judecătorii Curții Europeane a Drepturilor Omului (CEDO) au dat câștig de cauză sindicatului preoților din Mitropolia Olteniei – „Păstorul cel bun” – privind dreptul clericilor la libera asociere în sindicate. Concret, CEDO a stabilit că a existat o încălcare a aerticolului 11 din Convenția Europeană privind dreptul la libera asociere.

Guvernul de la București a solicitat reanalizarea cauzei de către Marea Cameră a Curții Europene.

În 19 iulie 2012, Curtea a acceptat trimiterea cazului „Păstorul cel bun” în fața Marii Camere, pentru analiză.

Patriarhia Română solicitase Executivului să conteste hotărârea dată de CEDO de la Strasbourg.

Potrivit Patriarhiei, este vorba despre „cunoașterea trunchiată (insuficientă)” de către CEDO a specificului relațiilor dintre stat și culte în România și ignorarea prevederilor Constituției României, a Legii Cultelor privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor din România și a Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române recunoscut prin Hotărârea de Guvern 53/2008, care enunță cu claritate autonomia și libertatea bisericii față de stat.

Patriarhia consideră că este total eronată afirmația din hotărârea CEDO potrivit căreia statutul așa-numitului sindicat nu ar contraveni prin nimic Statutului Bisericii Ortodoxe Române, Legii cultelor și canoanelor. În realitate, „sindicatul are obiective total incompatibile cu slujirea sacramentală și pastorală a preoților, și anume organizarea de mitinguri, demonstrații și greve, mențiune care contravine statutului recunoscut cultelor de către statul român de factori ai păcii sociale privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor”.

De asemenea, statutul sindicatelelor prevede respectarea prevederilor legale privind concediile de odihnă și sărbătorile legale. În cazul clericilor, aceste zile nu pot fi libere, întrucât zilele de sâmbătă și duminică, prima și a doua zi de sărbătorile Sfintelor Paști, Nașterii Domnului și Rusaliilor, precum și în alte sărbători legale care coincid cu sărbătorile religioase ar fi zile libere pentru clericii membri ai sindicatului, „când tocmai atunci credincioșii sunt în număr mai mare prezenți la biserică”, a adăugat Patriarhia.

Potrivit Sfintelor Canoane universale și Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, preoții – asemenea magistraților și militarilor – „nu au dreptul să se angajeze în politică partinică, să desfășoare activități economice, direct sau prin interpuși, și să participe la alte forme de asociere, inclusiv de tip sindical pentru a fi imparțiali și total angajați în slujirea binelui comun al populației”, preciza sursa citată.

Potrivit Patriarhiei, o eventuală adoptare finală a acestei hotărâri de către CEDO ar constitui un atac direct la organizarea constituțională și legală a cultelor din România și din statele membre ale Consiliului Europei, „asimilând vocația sacerdotală misionară cu acțiunea sindicală protestatară”.

Patriarhia preciza că decizia CEDO „a trezit nedumerire în rândurile unor reprezentanți ai altor Biserici europene”, care și-au exprimat intenția de a se solidariza cu statul român și Biserica Ortodoxă Română, deoarece consideră această hotărâre un precedent inacceptabil care subminează autonomia tuturor cultelor religioase din Europa.

Cultele susțin atitudinea Patriarhiei privind Sindicatul „Păstorul cel Bun” și își exprimă îngrijorarea față de modul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) „nesocotește autonomia cultelor religioase și specificul vocației pastorale a clerului, acceptând sindicalizarea acestuia”.

Declarația de susținere a fost formulată la ședința anuală a Consiliului, desfășurată în 26 aprilie 2012, la Palatul Patriarhiei și prezidată de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), PF Daniel.

La ședința din 26 aprilie 2012, au participat, cu drept de vot, reprezentanții celor 13 culte recunoscute în România, respectiv Biserica Ortodoxă Română, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică C.A. din România, Biserica Evanghelică Lutherană din România, Biserica Unitariană din Transilvania, Biserica Creștină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România, Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul mozaic și Cultul Musulman din România.

Sindicatul „Păstorul cel bun” a fost înființat în 4 aprilie 2008, având 35 de membri, dintre clerici și personalul laic ai Bisericii Ortodoxe.

Preotul Nicolae State, vicepreședinte al Sindicatului „Păstorul cel Bun” (Catedrala Episcopală Râmnicu Vâlcea), declara la sfârșitul lunii mai 2008, că este primul sindicat al preoților și mirenilor din România care a fost înregistrat oficial prin hotărâre judecătorească și care își propune să ofere publicului informații transparente din sânul Bisericii Ortodoxe Române.

„Din acest sindicat nu vor face parte numai preoții, ci și cântăreții și slujitorii de la biserici. Prin acest sindicat nu vrem altceva decât să ne apărăm drepturile și să înlăturăm abuzurile care se fac la nivelul Mitropoliei Olteniei”, spunea părintele Nicolae State.