Cei 22 de mineri continuă protestul în subteran la Roșia Montană

Cei 22 de mineri blocați în galeria Cătălina-Monulești din Roșia Montană continuă protestul în subteran, în timp ce zeci de rude și colegi ai acestora au stat, în noaptea de miercuri spre joi, la intrarea în mină, în semn de solidaritate cu protestatarii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Președintele Sindicatului „Viitorului Mineritului Roșia Montană”, Cristian Albu, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că a intrat ultima dată la miezul nopții în galerie, pentru a vedea care este starea de sănătate a protestatarilor.
„Starea lor de sănătate este bună, oamenii sunt obosiți, dar sunt deciși să nu renunțe și să își continue protestul până la capăt”, a spus Cristian Albu, precizând că în permanență protestatarii sunt supravegheați de salvatorii minieri.
Liderul sindical a adăugat că aproximativ 20 dintre colegii minerilor blocați în subteran au rămas, în noaptea de miercuri spre joi, la gura minei, în semn de solidaritate cu aceștia.

Cristian Albu a mai spus că joi, începând cu ora 11.00, vor continua și protestele de la suprafață, fiind așteptați câteva sute de oameni, atât mineri cât și localnici din Roșia Montană.

ECONOMIE Retehnologizarea Unității 1 de la CERNAVODĂ a trecut de o nouă etapă. Mai urmează votul în AGA Nuclearelectrica și aprobarea Guvernului Canadei

15:28

EXCLUSIV Crin Antonescu, după decizia PSD de a părăsi negocierile: Explicabilă / „PNL poate avea prim-ministru, dar nu cred că i-ar folosi foarte mult”

15:26

Prefectul județului Alba, Gheorghe Feneșer, a declarat că monitorizează în permanență situația minerilor blocați în subteran la Roșia Montană și a cerut să fie luate toate măsurile necesare pentru ca aceștia să aibă hrană, apă și medicamente, în caz de nevoie. Acesta a precizat că doi dintre mineri au probeleme de sănătate, însă până acum protestul nu le-a agravat starea de sănătate.
Feneșer a mai spus că a avut o discuție personală cu Crin Antonescu, pe care l-a informat că minerii îi solicită să vină la Roșia Montană, iar în cazul premierului Victor Ponta a transmis mesajul protestatarilor cancelariei acestuia.
Cei 22 de mineri s-au blocat, miercuri, în subteran la Roșia Montană, cerând să vină acolo președintele Senatului, Crin Antonescu, și liderii grupurilor parlamentare pentru a discuta despre situația economică a zonei și despre proiectul minier.

Cristian Albu declara că minerii blocați în subteran la Roșia Montană îl consideră pe președintele Senatului „principalul vinovat de tergiversarea luării unei decizii în privința proiectului minier”.

Președintele Senatului a declarat, miercuri, că va avea o întrevedere cu liderul sindical al confederației Meridian pe subiectul Roșia Montană, dar nu poate da curs solicitărilor minerilor de a se deplasa la Roșia Montană. Antonescu a precizat că întâlnirea cu liderul confederației Meridian va avea loc joi.

El a fost întrebat dacă va merge personal la Roșia Montană, în condițiile în care minerii ar fi amenințat cu greva foamei.
„Astea sunt niște forme de presiune cărora eu nu le pot da curs, pentru că nu avem ieșire din asta. Eu nu cred că trebuie să intre în greva foamei, e decizia domniilor lor, eu cred că trebuie să discutăm foarte serios despre tot ceea ce-i interesează. Nu putem crea asemenea precedente, pentru că nu se poate ca Parlamentul să voteze imediat o lege pentru că cineva a intrat în greva foamei. E un gest pe care eu îl respect, el are niște motivații pe care le înțeleg și le respect, dar nu putem proceda în felul acesta. Toate formele de comunicare normale și instituționale sunt deschise din punctul meu de vedere”, a răspuns Antonescu.

Potrivit președintelui Sindicatului „Viitorul Mineritului”, oamenii sunt disperați deoarece le expiră contractele de muncă la 1 octombrie și, în lipsa unei decizii privind începerea proiectului minier, se așteaptă să își piardă slujbele. El adăuga că aproximativ 350 de angajați ai companiei miniere au contracte de muncă pe perioadă determinată, care expiră la 1 octombrie.

De asemenea, aproximativ 300 de persoane, localnici, dar și angajați ai companiei miniere, au protestat în centrul comunei Roșia Montană, solicitând guvernanților și parlamentarilor să ia o decizie privind începerea proiectului.

Galeria Cătălina-Monulești a fost reabilitată de compania minieră, mina fiind surpată după ce exploatarea de stat a fost închisă. Mina păstrează și urme ale vechilor galerii romane, fiind inclusă în programul de cercetare arheologică derulat la Roșia Montană pentru descărcarea de sarcină arheologică a zonei, astfel ca proiectul minier să poată fi derulat.
Marți, aproximativ 500 de persoane, angajați ai companiei Roșia Montană Gold Corporation și localnici din Roșia Montană, au participat la un protest în centrul comunei, cerând începerea proiectului minier, acțiunea nefiind autorizată.

Tot marți, Comisia juridică din Senat a adoptat, în unanimitate, un aviz negativ la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România.

Proiectul de lege a primit aviz negativ și din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului din Senat.

Premierul Victor Ponta a declarat, marți, că în situația respingerii proiectului privind Roșia Montană consecința negativă este „ștergerea județului Alba de pe harta economică”, menționând că dorește ca toți parlamentarii PSD să voteze în cunoștință de cauză și nu pe „criterii politice”.

Din 1 septembrie, în centrul Capitalei și în mai multe orașe din țară au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roșia Montană.

Duminică seară, peste 7.000 de persoane care se opun proiectului minier de la Roșia Montană au blocat centrul Capitalei, la Universitate, după un marș. Proteste similare au avut loc duminică în mai multe orașe din țară, între care Cluj-Napoca, Brașov, Alba Iulia, Bistrița, Sfântu Gheorghe, Suceava și Iași.

Compania Gabriel Resources a transmis luni, într-un comunicat, că va analiza toate opțiunile posibile în cazul respingerii propunerii legislative privind dezvoltarea proiectului Roșia Montană, inclusiv transmiterea unei notificări formale referitoare la intenția de a iniția o acțiune în instanță.

Gabriel Resources va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani dacă Parlamentul va respinge săptămâna viitoare proiectul de exploatare a aurului la Roșia Montana, declara miercuri directorul general al companiei, Jonathan Henry, într-un interviu pentru The Globe and Mail.
Protestele au fost declanșate după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.

Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern, exploatarea minieră de la Roșia Montană propusă de compania roșia Montană Gold Corporation „este de utilitate publică și de interes public național deosebit”.

Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârșitul acestui an, iar participația statului ar crește cu încă 5,69%, la 25% din acțiuni, dar condiționat de emiterea la timp a tuturor autorizațiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources și Roșia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roșia Montană Gold Corporation deține la Roșia Montană (județul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.

Investiția Roșia Montană, blocată de mai mulți ani din cauza disputelor privind protecția mediului, a fost inclusă în Planul național de investiții și locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern și prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deține în prezent 80,69% din proiectul Roșia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

Dan Lungu, [email protected]