Cel puțin trei dintre tablourile furate din Olanda au fost arse. Expertiza cenușii a fost finalizată

Cenușa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la perchezițiile din 1 martie, de la locuința Olgăi Dogaru, provine din arderea a cel puțin trei tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză, potrivit rezultatelor expertizei realizate de specialiștii Muzeului de Istorie.

Specialiștii Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) au finalizat expertiza în cazul probelor ridicate de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism la percheziția din 1 martie, de la adresa din comuna Carcaliu, strada Mălășneaca nr. 1351, județul Tulcea și separate în cadrul Institutului Național de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice, se arată într-un comunicat de presă al MNIR.

„În urma analizării compoziției chimice a materialelor menționate și a evidențierii, în interiorul acestora, a pigmenților specifici picturilor pe pânză, a reieșit faptul că cenușa provine din arderea a cel puțin trei opere de artă (tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză)”, a arătat MNIR.

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

APĂRARE MApN: „A fost detectat un semnal de țintă aeriană de mici dimensiuni la 15 km de Chilia Veche”

23:10

Analiza fizico-chimică a fost făcută în perioada 26 aprilie – 18 iulie, de către o echipă formată din trei experți, care au analizat cenușa utilizând mai multe metode, și anume microscopia optică și electronică, spectrometria cu fluorescența de raze X și difracția de raze X.

Muzeul Național de Istorie a României va prezenta rezultatele expertizei într-o conferință de presă care va avea loc joi. La conferință vor participa directorul general al MNIR, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, și echipa de experți a Centrului de Cercetări și Investigații Fizico-Chimice și Biologice din cadrul muzeului, din care fac parte dr. Gheorghe Niculescu, dr. ing. Migdonia Georgescu și cercetător științific Zizi Baltă.

În 15 iulie, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat și, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor șapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Adrian Procop și Radu Dogaru sunt acuzați că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracție în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat șapte picturi în ulei și acuarele.

De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile „Tete d´Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” și „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait” de Meyer de Haan și „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracțional și i-a ajutat pe Dogaru, Darie și Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum și că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaților Dogaru și Darie valorificarea a două dintre operele de artă, „cunoscând că acestea provin din săvârșirea unei infracțiuni”, au precizat procurorii.

Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat și ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.

Dosarul va fi luat în discuție de magistrații Judecatoriei Sectorului 3 București, primul termen de judecată fiind stabilit în 13 august.

Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanței Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinței sale din comuna Carcaliu, județul Tulcea.

„După arestarea fiului meu, în ianuarie 2013, m-am speriat foarte tare, înțelegând că fapta comisă de ei este gravă, întrucât bunurile pe care le-au sustras au o valoare foarte mare. (…) Teama mea a fost accentuată și de faptul că nu am mai putut să iau legătura deloc cu Radu, întrucât, având buletinul expirat, nu am putut să-l vizitez la arest, de asemenea, celălalt fiu al meu, Cosmin, este stabilit în Marea Britanie, iar soțul meu este în stare de deținere la penitenciarul Tulcea”, le-a spus Olga Dogaru procurorilor DIICOT.

Aceasta ar fi luat legătura cu Natalia Timofei, prietena lui Radu Dogaru, pe care a rugat-o să o ajute să mute tablourile de la sora ei, Marfa Marcu.

„În jurul datei de 20-22 ianuarie 2013, ne-am deplasat pe seară, amândouă cu mașina mea, de la domiciliul sorei mele Marcu Marfa. Aceasta mi-a dat geamantanul în care erau tablourile, cu aceeași ocazie luând de aici și armele de vânătoare ale fiului meu. Împreună cu Natașa, ne-am deplasat la locuința acesteia și am îngropat geamantanul în curtea casei de vis-a-vis de casa Natașei, cunoscând că această casă este părăsită”, se arată în declarația Olgăi Dogaru, consemnată în rechizitoriu.

Pentru că două dintre tablouri nu intrau foarte bine într-un geamantan, Olga Dogaru a spart geamurile și le-a aruncat în toaleta din curtea casei părăsite, după care a pus operele de artă în geamantan și le-a îngropat, au precizat procurorii.

Ulterior, în jurul datei de 24 ianuarie, Olga Dogaru a rugat-o pe Natalia Timofei să mute din nou operele de artă în cimitirul de peste stradă de locuința sa.

„În aceeași seară, eu cu Natașa am împachetat fiecare tablou în câte o pungă de plastic, apoi trei tablouri le-am pus într-un sac de plastic, pe care l-am închis și patru tablouri într-un alt sac, rezultând astfel două colete. Aceste două colete conținând cele 7 tablouri le-am pus împreună într-un alt sac. Am făcut acest lucru întrucât intenționam să le îngropăm și doream să le protejăm cât mai bine de umezeala din pământ, având în vedere că era luna ianuarie”, le-a spus Olga Dogaru procurorilor.

Olga Dogaru a mai spus că, din dorința de a-și proteja fiul, de a nu-i face rău lui și pietenilor lui și pentru că îi era frică, s-a hotărât să ardă tablourile, crezând că dacă „tablourile nu vor fi găsite niciodată, nu vor fi probe împotriva lor și nu vor putea fi condamnați”, au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Astfel, la aproximativ patru zile după percheziția făcută de anchetatori la 13 februarie, Olga Dogaru a hotărât să ardă tablourile.

„Am făcut întâi focul în soba din baia mea, după care m-am deplasat în cimitir și am dezgropat tablourile, reîntorcându-mă acasă cu acestea. Am băgat coletul – sacul în care erau împachetate cele șapte tablouri, fără să-l mai desfac, în sobă, am pus câteva lemne, papucii, șoșonii din cauciuc cu care fusesem încălțată și am așteptat să ardă complet. Acestea au ars destul de repede și am văzut că tablourile arseseră complet. A doua zi, eu personal am curățat soba, scoțând cenușa, pe care am pus-o într-o roabă și am lăsat-o în curte. Apoi l-am rugat pe Gioni, omul care ne ajută prin curte, să arunce cenușa la groapa de gunoi, care este o râpă”, a declarat Olga Dogaru, în fața procurorilor.

Aceasta a precizat că nu a spus inițial nimănui că a ars tablourile, dar înainte să fie arestată, a realizat că a făcut o greșeală și i-a spus fiului ei.

„Arăt că regret foarte mult faptele mele, îmi pare rău că nu am colaborat de la bun început cu organele de anchetă și că nu am restituit tablourile atunci când puteam să o fac”, le-a mai spus Olga Dogaru anchetatorilor.

Anchetatorii au ridicat urmele de cenușă și material rezultate în urma arderii din soba locuinței Olgăi Dogaru, probe care au fost supuse unei constatări tehnico-științifice.

Potrivit raportului întocmit de Institutul Național de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice, consemnat în rechizitoriu, „în proba de cenușă pusă la dispoziție s-au evidențiat și separat urme cu aspect de pelicule de vopsea, pelicule de rugină, material de construcție, material lemnos carbonizat, două fragmente lemnoase, foițe de aluminiu, cuie, fibre textile, fire de păr etc. Din analiza chimică a cenușii, nu se poate determina natura materialelor care au condus, prin ardere, la obținerea acesteia. Din analizele efectuate nu s-a putut stabili natura peliculelor cu aspect de vopsea”.

Astfel, pentru a stabili cu exactitate dacă tablourile au fost arse, anchetatorii au dispus efectuarea unei expertize la Muzeului Național de Istorie a României.

Pentru că această expertiză nu a fost finalizată la momentul trimiterii în judecată a dosarului, procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracțiunea de distrugere calificată cu consecințe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.

Anchetatorii au mai dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetările pentru Marfa Marcu, mătușa lui Radu Dogaru, și Andreea Georgiana Damaschin, pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni și complicitate la infracțiunea de furt calificat cu consecințe deosebit de grave, precum și pentru George Moise, pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni.

De asemenea, procurorii au mai dispus disjungerea sau declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea DIICOT Tulcea pentru Radu Dogaru, Eugen Darie, Mihai Alexandru Bitu, sub aspectul comiterii infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism.

În 22 iulie, la Tribunalul București, care judeca recursul unora dintre inculpați la menținerea măsurii arestării preventive, Olga Dogaru și-a schimbat declarația și a arătat în fața judecătorilor că ea nu a ars tablourile, așa cum a susținut anterior într-o declarație dată în fața procurorilor, care a fost prezentată în rechizitoriul trimis Judecătoriei Sector 3.

Întrebată de președintele completului de judecată ce s-a întâmplat cu tablourile, Olga Dogaru a spus că distrugerea acestora este cercetată într-un dosar desprins din cel privind furtul, declarând: „Eu nu am ars tablourile”.