Cele 12 obiective propuse de Dana Gîrbovan pentru sporirea eficienței justiției și întărirea independenței acesteia

Dana Gîrbovan precizează, duminică, pe Facebook, că atunci când a primit propunerea de a ocup afuncția de ministru al Justiției avea deja în minte o serie de soluții la problemele sistemului judiciar.

„Am acceptat propunerea pentru că poziția de ministru conferă capacitatea de a și implementa soluții pentru a îmbunătăți actul de justiție, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii. Acesta este și motivul pentru care mi-am condiționat acceptul de asigurarea unei depline independente în exercitarea mandatului. Mi-am asumat sarcina unui ministru tehnocrat, deschis propunerilor și colaborării cu toți factorii decizionali și societatea civilă în scopul îmbunătățirii justiției”, transmite Dana Gîrbovan.

Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România susține că este momentul ca societatea românească să depășească viziunea reductivă asupra justiției, opțiunile extrem de politizate și polarizate, pentru a face loc unei abordări constructive și pragmatice asupra justiției.

Dana Gîrbovan prezintă o „situație cantitativă” a justiției în acest moment, conform raportului privind starea justiției pe 2018, precizând că pe rolul instanțelor în 2018 au fost 2.946.106 dosare.

Încărcătura medie de dosare pe judecători la nivelul instanțelor în 2018 stă în felul următor, potrivit acesteia:

– ÎCCJ – 1.152 cauze pe judecător;
– curți de apel – 586 cauze pe judecător;
– tribunale – 655 cauze pe judecător;
– judecătorii – 1.129 cauze pe judecător [judecătoria Bîrlad a avut o încărcătură de 2.002 dosare pe judecător; judecătoria Oltenia 1.957 dosare pe judecător etc].

În privința parchetelor, datele arată că, în 2018, au fost înregistrate 3.324.601 lucrări, din care 1.753.540 de dosare penale. Dintre dosarele penale, 92% au fost înregistrate la parchetele de pe lângă judecătorii.

Încărcătura medie de dosare penale pe procuror în funcție de nivelul parchetului în 2018 este următoarea:

– PÎCCJ – 19 dosare pe procuror (56 de dosare încărcătură raportat la procurorii care au lucrat efectiv dosare);
– DNA – 56 dosare pe procuror (84 de dosare încărcătură raportat la procurorii care au lucrat efectiv dosare);
– DIICOT – 101 dosare pe procuror (107 de dosare încărcătură raportat la procurorii care au lucrat efectiv dosare);
– curți de apel – 56 dosare pe procuror;
– tribunale – 151 dosare pe procuror;
– judecătorii – 1.568 dosare pe procuror.

„Datele arată că instanțele și parchetele din primul grad sunt cele mai încărcate și că, în continuare, există diferențe foarte mari pe volumul de activitate gestionat de judecătorii/procurorii de la același grad de jurisdicție. În spatele fiecărui dosar din instanța și cauza penală de la parchet sunt destine care-și caută dreptatea. În spatele numerelor de judecători și procurori sunt oameni care sunt chemați să înfăptuiască justiția sau să participe la această, iar statul trebuie să le pună la dispoziție toate resursele necesare să-și poată îndeplini obligațiile constituționale. De ani de zile, atunci când s-a vorbit despre justiție, societatea s-a concentrat pe partea spectaculoasă a unor cazuri penale de notorietate, ignorându-se însă milioanele de cauze din instanțe și parchete care pe stau pe umerii câtorva mii de judecători și procurori. De aceea, principalele soluții pe care le am în vedere privesc atât nevoile și așteptările cetățenilor, cât și ale judecătorilor, procurorilor, avocaților și grefierilor, dar și ale mediului de afaceri”, potrivit sursei citate.

Obiectivele vizate, transmite Gîrbovan, au ca scop protecția, promovarea și garantarea drepturilor și libertăților cetățenești, a accesului facil și eficient al cetățeanului la justiție, precum și asigurarea și garantarea independenței justiției și a magistraților.

Reluăm obiectivele prezentate de președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România:

„1. Degrevarea instantelor

Dupa cum am aratat mai sus, volumul de munca in instante este imens. Sunt judecatori ce pronunta si motiveaza peste o mie de hotarari anual, ceea ce este inuman.

Numarul mare de dosare pe judecator isi pune in mod direct amprenta asupra calitatii actului de justitie.

Conform statisticilor europene, Romania este tara care, in perioada 2015-2017, a inregistrat cel mai mare numar de dosare nou inregistrate in materie civila si comerciala pe suta de locuitori, situandu-se in plutonul fruntas si in privinta cauzelor de contencios administrativ. Cu toate acestea, durata medie de solutionare a cauzelor este una scazuta in raport cu alte tari, fapt ce reflecta un efort sporit al judecatorilor romani.

Cauzele cresterii numarului de litigii este multiplu, le amintesc doar pe cele mai importante:

Cauza 1: Exista un numar mare de litigii in care statul, prin institutiile sale, are calitatea de reclamant sau parat. Numai cauzele de contencios au ajuns sa reprezinte 30% din numarul dosarelor aflate pe rolul curtilor de apel si 48% din dosarele aflate pe rolul ICCJ. Aceste date releva un clivaj tot mai mare intre stat si cetateni, ingrijoratoare din prisma raporturilor de incredere reciproca ce ar trebuie sa existe intre acestia.

Cauza 2: Exista legi care genereaza mii de litigii similare, care nu doar ca incarca rolul instantelor, dar genereaza practica neunitara, fapt ce naste cetatenilor justitiabili un sentiment de frustrare si neincredere in justitie.

O solutie la aceasta problema ar fi instituirea unui proceduri similare cauzei pilot sau legiferarea actiunilor colective. Alte solutii ar fi respectarea de catre administratie a jurisprudentei instantelor si implementarea eficienta a mijloacelor alternative de solutionare a litigiilor, in special a medierii. Exista, de altfel, recomandari europene in acest sens. Exista insa si alte solutii, ce urmeaza a fi discutate cu reprezentanti ai sistemului judiciar.

Nu in ultimul rand, Curtea de conturi trebuie sa isi schimbe abordarea vis a vis de functionarii care exercita automat caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti sau pastreaza o practica administrativa contrara hotararilor date de instante. Cheltuirea responsabila a banului public inseamna in primul rand evitarea litigiilor de catre stat, nu incurajarea acestora. Atunci cand practica administrativa este vadit contrara jurisprudentei constante ori deciziilor obligatorii ale ICCJ, inseamna un litigiu pierdut din start si cheltuieli de judecata care, chiar daca sunt platite cetateanului, sunt in fapt suportate din bugetul public, adica tot de cetatean.

2. Masuri impotriva criminalitatii organizate si, in special, impotriva traficului de persoane umane

Am aratat deja ca acesta este unul din obiectivele principale, ce necesita insa o abordare integrata, care sa includa, alaturi de Ministerul Justitiei si Ministerul Public, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, ONG-uri specializate. Dincolo de strategii deja existente, ONG-urile ce lucreaza la firul ierbii, cu victimele traficului, pot oferi informatii esentiale despre problemele reale cu care se confrunta si oferi solutii concrete, de aceea prima intalnire pe care as avea-o ar fi cu acestea.

Pe de alta parte, exista o legatura stransa intre coruptie si criminalitatea organizata, de aceea va fi necesara o analiza cu privire la cauzele instrumentate de DNA si DIICOT avand ca obiect fapte de coruptie si legatura cu crima organizata. In functie de concluziile analizei se vor putea stabili si solutii de prevenire si combatere eficienta pentru viitor.

3. Combaterea coruptiei

Combaterea coruptiei este o necesitate pentru orice stat ce are respect pentru cetatenii sai. Lupta impotriva coruptiei nu trebuie insa transfomata in ideologie, sub umbrela careia sa fie permise derapaje sau abuzuri. Am aratat in mod constant ca toleranta fata de derapaje sau abuzuri nu ajuta lupta impotriva coruptiei, ci o decredibilizeaza. Ca atare, o combatere a coruptiei sustenabila in timp trebuie dusa prin dosare facute profesionist, care sa reziste controlului instantelor de judecata, dublata de focalizarea pe recuperarea prejudiciilor.

In plus, pentru o eficienta combatere a coruptiei, masurile punitive trebuie dublate de masuri preventive, cum sunt cresterea transparentei si reducerea birocratiei.

4. Relatia cu Comisia Europeana

Romania este in continuare sub monitorizarea Comisiei Europene, in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Voi intari componenta de cooperare in cadrul mecanismului atat prin comunicare constanta, cat si prin intalniri directe cu oficialii europeni. Voi facilita, de asemenea, intalnirea oficialilor europeni cu liderii din justitie, pentru ca acestia sa aiba informatii complete si corecte despre sistem.

In relatia cu Comisia Europeana cea mai facila raportare este de a promite declarativ ca implementezi orice recomandare, fara nici o analiza. Ar fi insa o solutie demagogica, cu rezultate contrare, paradoxal, chiar obiectivelor urmarite de Comisie. O recomandare trebuie sa aiba in spate o baza factuala corecta si completa. In lipsa acesteia concluziile sunt, inevitabil, eronate. Din acest motiv dialogul, comunicarea si cooperarea sunt fundamentale in cadrul acestui mecanism.

Am avut mereu o relatie deschisa, franca si onesta cu Comisia Europeana si intentionez sa recastig respectul reciproc si la nivel institutional. Voi actiona perfect transparent, explicand oficialilor europeni problemele din justitie in toata complexitatea lor, propunand si analizand apoi in comun solutiile. Justitia din Romania este o justitie europeana, iar valorile la care toti trebuie sa ne raportam sunt valorile fondatoare ale Uniunii Europene: respectarea demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii si statului de drept, precum si respectarea drepturilor omului.

5. Independenta financiara a instantelor

Independenta financiara a instantelor este un element fundamental al independentei justitiei.

Cu exceptia ICCJ bugetele instantelor, care sunt parte a puterii judecatoresti, au continuat sa ramana la Ministerul Justitiei, care e parte a puterii executive. An de an s-a amanat punerea in aplicare a unei prevederi legale care dispunea mutarea bugetului instantelor de la MJ la ICCJ, pentru ca anul trecut prevederea transferului sa fie eliminata cu totul din lege prin ordonanta de urgenta.

Dupa o consultare cu Sectia pentru judecatori a CSM si cu ICCJ, voi propune o initiativa legislativa pentru rezolvarea acestei probleme recurente.

Este absurd ca puterea judecatoreasca, independenta potrivit Constitutiei, sa nu isi gestioneze independent bugetul, in timp de Ministerul Public, IJ, CSM si ICCJ o fac.

6. Procedura transparenta de numire la conducerea parchetelor

Numirea in functii de conducere la varful parchetelor trebuie facuta printr-o procedura transparenta, care sa asigure egalitate de sanse candidatilor si sa permita selectarea in asemenea functii a celor mai buni procurori.

Procurorii stiu cel mai bine care e profilul de sef pe care il considera optim, de aceea voi initia o consultare cu parchetele pentru ca procurorii sa profileze calitatile sefilor pe care si-i doresc.

Dezavuez din start orice intelegeri subterane in privinta numirii procurorilor sefi. In nici un caz, daca voi fi ministru, numirea procurorilor sefi nu va fi rezultatul vreunor intelegeri politice, asa cum din pacate s-a intamplat in trecut, cu efecte vadit nocive pentru justitie.

Sunt multi procurori profesionisti in sistem si este momentul ca acestia sa isi si asume raspunderea de a conduce la varf activitatea parchetelor.

De asemenea, voi readuce in dezbatere problema veche a politiei judiciare si trecerea acesteia sub controlul procurorilor, problema la care solutiile trebuie gasite in comun cu Ministerul Public si Ministerul de Interne.

7. Logistica si infrastructura instantelor si parchetelor

Ministerul Justitiei va trebui sa lucreze cu CSM-ul pentru continuarea masurii de optimizare a hartilor judiciare si de reechilibrare a schemelor de personal pentru instante si parchete.

Logistica in foarte multe instante si parchete este la pamant, acestea functionand, spre exemplu, cu computere vechi de peste 10-12 ani, care mai mult se strica decat functioneaza.

Sunt instante si parchete ce functioneaza in cladiri ce stau sa se darame sau in conditii total improprii activitatii acestora.

Toate proiectele de infrastructura aflate la Minsiterul Justitiei trebuie deblocate. Doresc sa consult toti liderii din justitie si ministerele de resort (finante, fonduri europene, etc) pentru a gasi mijloacele financiare necesare pentru investitii in justitie. Nu se poate cere performanta, calitate si eficienta in justitie fara investitii.

8. Digitalizarea justitiei

Digitalizarea justitiei a devenit norma in foarte multe state deoarece scade costurile si creste eficienta si echitatea.

Unele curti de apel, urmand modelul Curtii de Apel Cluj, au implementat dosarul electronic. Cererea de chemare in judecata se poate depune direct pe siteul Curtii, toate actele sunt scanate, iar partile au acces la ele prin intermediul unei parole. Acest lucru ajuta enorm si avocatii, care nu mai trebuie sa stea la rand la arhiva pentru a citi fizic dosarul.

Sistemul trebuie extins la toate instantele si perfectionat, astfel incat sa permita, printre altele, plata taxei de timbru on line direct pe portal, notificare pe email sau telefon cand s-a primit un nou act la dosar etc.

De asemenea, baza de date imensa reprezentata de hotararile judecatoresti publicate trebuie folosita pentru imbunatatirea actului de justitie, o analiza de profunzime a acesteia oferind informatii importante legate de tendintele jurisprudentiale, practica neunitara, tip de legislatie ce genereaza sistematic litigii etc.

Toate aceste lucruri se pot face cu un sistem IT bine facut, la constructia caruia sunt convinsa ca si-ar aduce aportul exceptionalii IT-isti romani.

9. Transparentizarea justitiei

Ministerul Justitiei trebuie sa devina model de bune practici in materia accesului la informatii de interes public. Voi face demersuri, de asemenea, pentru publicarea ordinelor cu caracter general emise de procurorii sefi, conform recomandarilor europene, precum si pentru aplicarea prevederilor legale ce impun publicarea tuturor actelor extrajudiciare ce au privit sau influentat justitia.

10. Personalul auxiliar din instante si parchete

Personalul auxiliar reprezinta partea mai putin vazuta a justitiei. Aportul acestora la infatuirea actului de justitiei este unul esential, iar eforturile depuse de acestia, in conditii de multe ori suprasolicitante, este unul ce trebuie recunoscut si respectat. Proiectul privind statutul acestora se afla in dezbatere publica si sunt deschisa oricaror propuneri de imbunatatire a acestuia.

11. Problema SIPA

In 2017 a fost adoptata Hotararea de Guvern nr. 410/9 iunie 2017, avand ca obiect „unele masuri referitoare la arhiva fostei Directii Generale de Protectie si Anticoruptie”.

Prin aceasta hotarare, Guvernul a decis constituirea unei Comisii care va inventaria, declasifica sau, acolo unde va fi cazul, va trece la un alt nivel de clasificare sau de secretizare documentele din arhiva DGPA, dupa care le va preda institutiilor cu competente in domeniu.

Hotararea de Guvern instituia si obligatia intocmirii de catre comisiei a unor rapoarte semestriale de activitate, a caror sinteza trebuia publicata pe pagina de internet a MJ.

De la data adoptarii acestei hotarari au trecut mai bine de doi ani, fara ca vreun raport sau informatie privind arhiva SIPA sa fie facut public. Trebuie verificate si facute publice stadiul procedurilor si, in functie de concluziile verificarilor, gasite solutii la problema spinoasa a arhivei, solutii ce trebuie discutate si stabilite in comun cu CSM.

12. Studierea justitiei comuniste si deschiderea arhivelor Ministerului Justitiei

Daca dupa 1989 au existat foarte multe studii despre fosta Securitate, ba chiar avem un Consiliu National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, exista insa foarte putine studii tehnice, critice, juridice, istorice cu privire la justitia din perioada comunista. Daca fosta Securitate ii zdrobea pe oameni in anchete, a fost justitia din perioada comunista cea care i-a condamnat.

Pentru un prezent sanatos, eliberat de metehnele trecutului totalitar, este important sa cunoastem modul in care justitia a fost folosita in comunism.

Intentionez de aceea sa deschid arhivele Ministerului Justitiei pentru cercetare si sa ofer orice sprijin necesar cercetatorilor care doresc sa studieze acest aspect al totalitarismului din Romania.

In concluzie, proiectele de solutii pe care le-am prezentat sunt o parte dintre obiectivele pe care l-as urmari, obiective ce au in vedere atat cetateanul, ca destinatar al actului de justitie, cat si pe cei din sistemul de justitie, care infaptuiesc justitia sau contribuie la infaptuirea ei. Atributiile Ministerului Justitiei sunt insa mult mai complexe, incepand cu rolul primordial in domeniu legislativ – in initierea sau avizare de acte – insa nu este locul si rolul acestei postari de a prezenta o strategie exhaustiva.

Rolul primordial al prezentarii este acelea de a deschide o dezbatere constructiva si voi fi deschisa la orice sugestii si idei din partea oricui pentru imbunatatirea actului de justitie si pentru intarirea independentei si profesionalismului sistemului de justitie, astfel incat cetateanul sa vada ca drepturile si libertatile sale sunt respectate si protejate in Romania”.