Cele două AXE ROȘII de cutremur din România. În cât timp se dă alerta și care sunt zonele de risc

Realitatea sumbră a fost dezvăluită chiar de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care ar trebui să fie în linia întâi în cazul unui dezastru de acest fel, însă se găsește în situația de a nu avea cele mai importante elemente: dotările necesare pentru intervenția în caz de cutremur.

„Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenție și echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenție CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare și intervenții specifice în apele teritoriale, adăpostire, înștiințare-alarmare”, se arată în proiectul Strategiei de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) 2016-2025, aflat în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii țării ar fi afectați, infrastructura fiind în multe zone una „critică „, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se mai arată în proiectul de consolidare a IGSU.

Cum arată planul de intervenție al autorităților competente în această problemă? Reporterii Gândul au discutat cu reprezentanții Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) și ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Iată care este drumul pe care ar trebui să îl parcurgă o operațiune de intervenție, de la alertarea cu privire la producerea seimului și până la acțiunile de scoatere a oamenilor de sub dărâmături. 

IGSU are pentru fiecare județ în parte o evaluare proprie a acestor aspecte de risc în cazul unui cutremur major. Pentru seismele produse în zona Vrancea, cea mai activă zonă din țară din punct de vedere seismic, IGSU are două variante în ceea ce privește județele grav afectate. Varianta A ia în calcul ca puternic impactate Municipiul București și județele Vrancea, Buzău, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Călărași, Iași, Vaslui, Neamț, Bacău, Brăila, Ialomița, Ilfov, Dâmbovița și Tulcea. Cea de-a doua variantă ia în calcul toate unitățile administrativ-teritoriale din primul caz și, în plus, județele Argeș, Botoșani, Constanța, Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinți și Olt.

LISTA IMOBILELOR EXPERTIZATE ȘI ÎNCADRATE ÎN CLASE DE RISC SEISMIC DIN BUCUREȘTI

„Alerta din Vrancea este trimisă după trei secunde de la detectare către stațiile din țară și către instituțiile pentru situații de urgență”

Institulul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) înregistrează primele date despre un seism și le transmite principalelor instituții implicate în procesul de gestionare a situațiilor de urgență.

Cea mai activă zonă din punct de vedere seismic din România este zona Vrancea. Aici este instalat sistemul Rapid Earthquake Early System (REWS), primul sistem operațional de alertare seismică din Europa, al treilea din lume după cele din Japonia și Mexic și primul de detectare a cutremurelor de adâncime intermediară la nivel mondial. Datele înregistrate de REWS, aflat sub coordonarea INFP, sunt destinate centrelor care gestionează situațiile de urgență și instalațiilor periculoase și intră în funcțiune atunci când se produce un seism de peste 4,5 grade pe scara Richter.

„Sistemul de alertare pe partea de cutremure vrâncene detectează seismul în Vrancea, estimează foarte rapid magnitudinea și trimite alerta cu datele despre cutremur mai repede decât ajunge acesta în București, de exemplu. În ultimii 2-3 ani am transmis 19 alerte, întrucât alertele se trimit pentru seisme de peste 4,5 grade. Dacă scade foarte mult pragul, pot exista și alerte false. Noi nu vrem să dăm alerte false”, explică Alexandru Mărmureanu, Șef laborator Rețea Seismică Națională, INFP.

Seismul produs în zona Vrancea nu va fi resimțit imediat în București. „Momentul resimțirii unui cutremur este cu aproximativ 25-30 de secunde întârziat în București față de momentul producerii acelui cutremur. Timpul crește sau scade în funcție de distanța dintre epicentru și localitatea în care se resimte”, explică Alexandru Mărmureanu.

Astfel, sistemul REWS al INFP trimite alerta cu magnitudinea seismului către stațiile din teritoriu și către centrele care gestionează situațiile de urgență din zonele în care cutremurul va fi resimțit,  la trei secunde după producerea acestuia în Vrancea: „Alerta din Vrancea este trimisă după trei secunde de la detectare către stațiile din țară și către instituțiile pentru situații de urgență”, spune Alexandru Mărmureanu.

Alexandru Mărmureanu ține să precizeze că alerta transmisă din Vrancea centrelor pentru situații de urgență din țară nu se bazează pe o predicție, ci este transmisă după ce seismul s-a produs, iar stația din Vrancea are datele inițiale referitoare la acesta: „Timpul de alertare nu se bazează pe o predicție. Alertarea nu se realizează înaintea producerii cutremurului. Seismul este produs, este detectat în zona epicentrală, deasupra cutremurului, la suprafața pământului. Acolo se calculează foarte repede datele – magnitudine, adâncime – și aceste date sunt trimise sub formă de alertă în București, unde cutremurul nu s-a simțit încă. Nu vorbim despre o predicție, sunt date clare, măsurate.”

Alertele INFP ajung atât la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, cât și către Inspectoratele pentru Situații de Urgență din fiecare județ. De asemenea, INFP transmite date și în județele din Bulgaria vecine cu Dunărea.

„Alertele sunt trimise către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, către Inspectoratele pentru Situații de Urgență de la nivelul fiecărui județ din România și județele din Bulgaria vecine cu Dunărea, către Centrul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului de Interne. De asemenea, alertele sunt trimise și către forurile noastre superioare, cum este Autoritatea Naționață pentru Cercetare Științifică (ANCS). Informațiile sunt stocate și pe aplicația online, unde sunt stocate toate datele despre seismele produse”, explică Alexandru Mărmureanu.

Intervenția IGSU în caz de cutremur: plan de intervenție, deficit de utilaje

În cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) se dezvoltată concepția de acțiune la nivel național, care presupune atât mobilizarea și deplasarea unor categorii de reusrse suplimentare față de cele deja disponibile în zonele care vor fi afectate, la nivelul fiecărut Inspectorat pentru Situații de Urgență local, cât și în ceea ce privește relaționarea cu celelalte autorități cu atribuții în domeniu.

Informația privind producerea unui cutremur este primită, așa cum am detaliat mai sus, atât de IGSU, cât și de ISU-urile din fiecare județ care va fi afectat și de celelalte instituții implicate în gestionarea situațiilor de urgență. Ulterior, IGSU va prelua toate informațiile din teritoriu și le va transmite, mai departe, acelorași instituții implicate, pentru ca procesele de intervenție să se desfășoare proporțional cu gravitatea situației din teritoriu

„IGSU are ca atribuție legală înștiințarea autorităților. Ceea ce inseamnă că primim o informație, o validăm dacă este cazul – atunci când vine de la persoane neautorizate – și o diseminăm către autoritățile implicate în managementul situațiilor de urgență. Dacă vorbim de cutremur, această înștiințare presupune centralizarea informațiilor privind efectele produse, pe baza cercetării în teren. Această înștiințare presupune evaluări periodice și noi avem evaluări în primele patru ore, pentru că, atât durează o primă evaluare a efectelor unui seism major. Asta înseamnă cercetare aeriană, în primul rând, pentru că căile clasice de comunicații este foarte probabil să fie blocate total în primele ore. O primă evaluare o vom avea în primele 2-4 ore, fiind o evaluare preliminară, o identificare a punctelor foarte fierbinți din perspectiva atribuțiilor noastre și bineînțeles alocarea resurselor pentru a lua primele măsuri la fața locului. După aceea, evaluările sunt ciclice, din patru în patru ore, din șase în șase ore, până la restabilirea stării provizorii de normalitate, pentru că starea de normalitate va fi stabilită mult mai târziu în cazul unui seism major”, explică Lt. Col. Cristian Radu, șef al Centrului Operațional Național al IGSU.

Conceptele de acțiune puse la punct de IGSU sunt adaptate fiecărei zone care poate fi afectată, la un moment dat, de un seism. Astfel, se vorbește despre cinci regiuni de acțiune: zona Vrancea, cea mai des afectată, și zonele Făgăraș, Maramureș, Banat – Caraș-Severin și cutremurele cu epicentrul în Marea Neagră.

Zona Vrancea este cea care prezintă cel mai ridicat factor de risc. Astfel, în cazul producerii unui cutremur de mare magnitudine cu epicentrul în această zonă, aproximativ 90.000 de persoane vor fi afectate, conform datelor pe care le deține IGSU: „La nivel național sunt peste 15.000 de clădiri încadrate în clasa I sau II de risc seismic, ceea ce presupune afectarea structurii și stabilității clădirii, chiar dacă nu înseamnă distrugerea totală, dar înseamnă un grad mare de impact asupra ocupanților. Din evaluările pe care noi, împreună cu celelalte autorități responsabile, le avem la dispoziție, în jur de 90.000 de persoane vor fi afectate în cazul unui seism major la nivel național, dacă vorbim de zona Vrancea ca fiind cel mai important factor de risc”, declară Lt. Col. Cristian Radu.

Fiecare județ în parte are o evaluare proprie a acestor aspecte de risc în cazul unui cutremur major. Pentru seismele produse în zona Vrancea, IGSU are două variante în ceea ce privește județele grav afectate. Varianta A ia în calcul ca puternic impactate  Municipiul București și județele Vrancea, Buzău, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Călărași, Iași, Vaslui, Neamț, Bacău, Brăila, Ialomița, Ilfov, Dâmbovița și Tulcea. Cea de-a doua variantă ia în calcul toate unitățile administrativ-teritoriale din primul caz și, în plus, județele Argeș, Botoșani, Constanța, Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinți și Olt.

„Pentru fiecare dintre ele sunt dimensionate dispozitive de intervenție care presupun intervenție graduală. În primul rând, imediat după producerea evenimentului, din partea sub-unităților aferente fiecărei zone și ulterior cu suplimentare din partea unităților limitrofe, învecinate sau unități aflate la distanță mai mare”, explică Lt. Col. Cristian Radu.

Astfel, către județele grav afectate vor pleca, fără alte ordine, forțe de intervenție din județele care nu vor fi afectate sau vor fi foarte puțin. Cristian Radu spune că aceasta este una dintre concepțiile pe care Centrul Operațional al IGSU intenționează să o pună la punct în următoarea perioadă.

ETAPELE DE INTERVENȚIE LA FAȚA LOCULUI

1. Primele intervenții în zonele afectate sunt asigurate de unitățile ISU cele mai apropiate.

2. Se vor face evaluări la fața locului, privind numărul total de ocupanți în funcție de datele deținute de autorități și în funcție de semnalmentele clădirii – tipul acesteia, numărul de etaje, numărul de apartamente.

3. În funcție de această evaluare se face dimensionarea dispozitivului de intervenție, adică alocarea mijloacelor de tehnică grea, utilaje grele; stabilizarea elementelor portante alea construcției care, aparent, nu au fost afectate, dar care reprezintă un pericol pentru forțele de intervenție, dar și pentru eventualii supraviețuitori; asigurarea modalităților de comunicare în cazul în care sistemele clasice de comunicații sunt afectate; întreruperea utilităților publice, care pot provoca alte dezastre, cel mai adesea incendii: „De aceea, un cutremur nu este un eveniment clasic, este un dezastru compus, care presupune producerea simultană a mai multor situații de urgență, tipuri de risc, care generează efecte în lanț de gravitate mare”, afirmă Lt. Col. Cristian Radu.

4. Vor interveni echipele prestabilite de căutare-salvare, cărora li se vor alătura, în funcție de gravitatea situației, echipe din alte județe sau echipe specializate de căutare-salvare, cum este echipa certificată International Search and Rescue Advisory Group (INSARAG). România are din 2014 o astfel de echipă la Ciolpani și este formată din 50 de oameni. Ea poate fi direcționată pentru acțiuni punctuale de o gravitate maximă de căutare-salvare a victimelor.

5. În funcție de gravitatea situației, se poate face apelul la ajutor internațional, întrucât România este parte a unui sistem integrat la nivel european – Mecanismul Comunitar European de Protecție Civilă: „Este foarte probabil, aproape cert faptul că noi vom apela și la ajutorul partenerilor cărora și noi le-am oferit la rândul nostru ajutor. Aceste țări pun la dispoziție resurse și dislocă într-un interval, la fel, prestabilit de timp ajutoarele necesare. Și noi am fost, la rândul nostru, și am oferit ajutor pentru celelalte state”, declară Lt. Col. Cristian Radu.

În ceea ce privește utilajele grele implicate în operațiunile de salvare, așa cum am amintit mai sus, autoritățile implicate în derularea operațiunilor de salvare se găsesc în situația de a nu avea dotările necesare. Autospecialele, mijloacele speciale de intervenție și echipamentele pentru executarea unor misiuni operative sunt insuficiente sau chiar absente, în unele cazuri. Această realitate este confirmată în proiectul Strategiei de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) 2016-2025.

Totuși, reprezentanții IGSU menționează că la nivelul instituției există o evidență a autorităților sau agenților comerciali care dispun de utilaje adecvate, pentru a suplimenta lipsurile existente. Autoritățile locale au contracte încheiate cu furnizorii de astfel de utilaje, iar aceștia au obligația de a asigura ajutorul într-o limită maximă de timp care a fost stabilită în contract. „Se presupune că fiecare autoritate își asumă această responsabilitate și va proceda astfel încât să fie asigurat acest mijloc la locul de intervenție în timp util”, completează Lt. Col. Cristian Radu.

Un seism major va afecta, pe lângă clădiri, și sistemele de comunicații. Astfel, pentru a fațe față unei situații de acest fel, IGSU dispune de o rețea de puncte de comandă mobile, care pot fi organizate ca elemente de dispozitiv pentru relaționarea pe timpul situațiilor de urgență de amploare și intensitate mare și foarte mare.

„Aceste puncte de comandă mobile vor fi amplasate în locuri cu risc scăzut din punctul de vedere al afectării infrastructurii și vor asigura comunicarea cu punctele de comandă și cu unitățile de intervenție care vor fi implicate în operațiuni. Ele însele vor asigura și au ca și capacitate tehnică, preluarea apelurilor de urgență de la populație. Deci, acestea se vor transforma într-un dispecerat mobil care va fi amplasat în afara zonei de risc seismic și va asigura inclusiv relaționarea cu populația, pentru a intra în posesia informațiilor relevante”, explică Lt. Col. Cristian Radu.

Aceste informații preluate de centrele mobile, vor fi vehiculate prin intermediul serviciilor puse la dispoziție de Serviciul de Telecomunicații Speciale, care va asigura legături prin radio sau prin satelit.