Cele patru motive pentru care românii din diaspora au fost obstrucționați și umiliți la votul pentru alegerile prezidențiale

Peste 900 de români au semnat o petiție online prin care solicită investigarea evenimentelor de la primul tur al alegerilor prezidențiale. În petiție se menționează următoarele:

„Semnatarii cer restabilrea drepturilor electorale pentru cetățenii români care au fost impiedicați la data de 2 noiembrie 2014 să voteze.

Solicităm mai departe investigarea infracțiunii de impiedicare a votanților să iși exercite dreptul electoral (art. 385 din Codul Penal) în general și, în particular, organizarea de către Ministerul Afacerilor Externe a votului în străinate.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

LOTO NUMERELE extrase la Tragerile Speciale de Crăciun din 22 decembrie 2024

18:50

Mijloace ilegale semnalate: lipsa de materiale (declarații pe propria răspundere, ștampile), în unele cazuri o organizare neadecvată menită să încetinească votul. La ora închiderii secțiilor în 2 noiembrie, mii de romani ieșiti la vot încă mai așteptau în stradă. Incidente au fost semnalate la ambasadele din Londra, Paris, Bruxelles între altele.

În vederea turului 2 al alegerilor, semnatarii cer mărirea numarului de cabine și de ștampile în secțiile din diaspora, disponibilitatea adecvată de formulare și fluidizarea votului în toate secțiile de votare”.

Câteva zeci de mii de români din diaspora, în special din Franța, Marea Britanie, Spania, Germania și Italia, au fost împiedicați să voteze. La Paris și Londra alegătorii au protestat vehement. În București peste 200 de persoane au protestat în fața Ministerului de Externe.

Livia Morărașu, o româncă din Marea Britanie, a povestit experiența ei pe contrul de Facebook: „Astăzi am stat 7 ore la coadă și NU am votat. Ca și mine au fost câteva mii de oameni care au așteptat până după inchiderea urnelor sau au plecat ceva mai devreme, conștienți că nu vor reuși să intre în secția 150 din Londra. Când am plecat eu, la ora locală 22:00, mai erau aproximativ 200 de oameni care încă scandau”.

1. Șmecheria secțiilor de vot

În Spania, comunitatea românilor este evaluată la aproximativ 992.000 persoane. Aici, secțiile de vot tradiționale plasate în comunitățile dense au fost mutate. Digi 24 a relatat că, în 2009, în orașele Torrejon și Alcala de Henares, foarte apropiate și cu comunități importante de români exista câte o secție de votare. Acum, pentru cele două orașe s-a decis înființarea unei singure secții de votare.

Un alt exemplu este cel al secției de votare XCuenca, unde în 2009 exista o secție de votare pentru comunitatea de români. Anul acesta secția de votare a fost mutată în Arganda del Rey, la 139 km.

La aceste alegeri, ministerul a decis să inființeze o secție de votare la Calatayud la jumătatea distanței dintre Madrid și Barcelona și să desființeze secția de vot din Roquetas del Mar unde se înregistrează o comunitate importantă de muncitori români.

De altfel, surse din rândul diplomaților români din străinătate au transmis că structura centrală liste cu orașele și zonele cu comunități dense de români. Aceleași surse au explicat că opțiunile șefilor de misiuni au fost respinse. În schimb, în Calatayud, Digi Tv a relatat că au existat semne serioase privind influențarea votului prin mită electorală. Potrivit relatării, alegătorii ar fi primit bani sau plata unei consumații și un tricou pentru a vota cu Victor Ponta. Vezi detalii aici 

Ministrul de externe cu localizarea secțiilor

Conducrerea MAE a decis astfel să deschidă secții de votare în zone noi unele la mare depărtare de comunitățile dense. Purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central, Marian Muhuleț a explicat duminică faptul că ministrul de Externe, este cel care decide unde se înființează secțiile de votare. „Organizarea și numerotarea secțiilor de vot din străinătate se stabilesc de ministrul Afacerilor Externe prin ordin de ministru care se publică în Monitorul Oficial în termen de 15 zile de publicarea hotărârii de guvern privind alegerile”, a declarat Muhuleț.

2. Cabine multe, ștampile puține

Vicepremierul Liviu Dragnea și MAE au anunțat în permanență că numărul de cabine au fost suplimentat în diasporă chiar dublat. Una dintre problemele de care s-au plâns alegătorii din străinătate a fost aceea că, deși existau cabine de vot uneori suficiente, nu existau ștampile de vot. Spre exemplu, un alegător care a votat în Bruxelles a relatat că în secția la care a votat existau cabine de vot dar doar trei ștampile.

„Nu au fost decât 3 ștampile în secția  de votare din Strasbourg. Spre comparație, la alegerile europarlamentare au fost 6 ștampile la Consulatul din Strasbourg plus încă alte 2 la o altă secție de votare organizată la reprezentanța României la Consiliul Europei. Au votat circa 1250 de oameni,  de vreo 4 ori mai mulți decât la europarlamentare”, a relatat un alt alegător pentru Hotnews.ro  Astfel că procesul de vot a fost îngreunat.

3. Personal insuficient

Un alt factor care a determinat cozi și blocaje la secțiile de votare din străinătate a fost și faptul că în unele locuri numărul de membri din secția de votare a fost mic. Au dat bir cu fugiții trei membri de comisie. Trebuia să fie șase, dar au rămas trei. Au plecat fără să dea vreo explicație”, a relatat un alegător pentru libertatea

Într-o petiție a românilor care au stat la coadă la vot în Germania și publicată de Hotnews.ro se arată că  „cele 5 persoane din comisia de votare au fost insuficiente pentru numărul de circa 5.000 de persoane prezente la secția de vot”

4. Declarația pe proprie răspundere

Coroborând numărul mic de funcționari cu faptul că la aceste alegeri s-a introdus și completarea unui formular a prelungit și mai mult timpul de vot. Astfel, la fel ca alegătorii din diaspora, au fost obligați să completeze o declarație pe proprie răspundere că nu votează în altă secție.

MAE, responsabil pentru organizarea alegerilor în diaspora

Mediafax a relatat că, potrivit Legii 370/2004 privind alegerea președintelui, tot MAE trebuie să asigure completarea birourilor secțiilor de votare în cazul în care numărul celor propuși de partide este insuficient.

Articolul 12 al legii prevede că, pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secții de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

Alineatul 3 al acestui articol spune explicit: ” Organizarea și numerotarea secțiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor”.

Articolul 23, alineatul 3 al aceleiași legi menționează și atribuțiille MAE în ceea ce privește completarea birourilor secțiilor de votare din străinătate .

„În cazul în care numărul persoanelor propuse de formațiunile politice este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, acestea sunt completate cu persoane cu o bună reputație, fără apartenență politică și care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 13 alin. (2), dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe. Lista este transmisă spre avizare Autorității Electorale Permanente de către Ministerul Afacerilor Externe, în formatul solicitat de aceasta, în termen de două zile de la întocmire. Avizul Autorității Electorale Permanente se comunică Ministerului Afacerilor Externe până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare”, indică articolul citat.

Un alt articol, 33, stabilește că, prin grija MAE, sunt confecționate ștampila biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate și ștampilele birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate.

Articolul 66 al Legii privind alegerea președintelui României stabilește că MAE asigură sediile birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate.

Obstrucționarea votului înseamnă infracțiune

Juriștii consultați de gândul au arătat că românii din străinătate pot formula plângeri penale dacă sunt convinși că au fost obstrucționați să voteze în mod vădit. Legea prevede următoarele: „Art. 385. Cod Penal – (1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”

Dată fiind componența birourilor de votare din care fac parte angajați ai misiunilor diplomatice plângerile penale se pot depune la Parchetul General. Plângerile penale pot fi depuse la adresa de mail [email protected].