Cele trei femei care au scris istorie în politica românească: Luiza Zavloschi, Marilena Bocu și Elena Eisenserb, primele care au reușit să fie alese în funcția de primar
Marilena Bocu a fost aleasă în funcția de primar al orașului Lipova, din județul Arad, în același an.
Elena Eisenberg (născută Măinescu) s-a născut în 1887 și a fost aleasă în funcția de primar al comunei Cobia, județul Dâmbovița, canddând din partea Partidului Național Țărănesc.
Se pare că în documentele semnate în calitate de primar numele ei apare ca fiind Maria Eisenberg.
Luiza Zavloschi s-a născut în 1883 în Osești, județul Vaslui, și a fost aleasă primar al localității Buda din același județ (conform distribuirii teritoriale din perioada interbelică) la vârsta de 47 de ani. Politiciana a trăit până la vârsta de 84 de ani, murind în anul 1967.
Despre evenimentul inovator s-a scris și în presa vremii. Astfel, în ziarul „Dimineața”, i-a fost atribuită o întreaga pagină evenimentului care a scris istorie în România: „Și aici, în ținutul ăsta așa de vitregit, un sat de oameni simpli, izolați de frământările care macină zilnic baloturi întregi de hârtie și răgușesc mii de glasuri, a biruit cea mai cumplită prejudecată. A fost aleasă prima femeie primar”.
Dar părerile au fost împărțite întrucât în ziarul „Uiversul”, evenimentul a fost descris astfel: „Din toată România tocmai în fundul judeșului Vaslui s-au găsit niște țărani luminați care să își atribuie un rol atât de progresist cum a însemnat alegerea unei femei în fruntea comunități”.
În timpul mandatului primarul Luiza Zavloschi a schimbat radical imaginea comunei punând în aplicare mai multe măsuri necesare pentru dezvoltarea comunității: amenajarea drumurilor comunale, refacerea clădirilor publice, organizarea pentru prima dată a unei evidențe în ceea ce privește starea civilă și, unul dintre cele mai importante aspecte, instalarea unui post telefonic în sat, o premieră pentru mediul rural din zonă, relatează adevărul.ro. Datorită realizărilor ei, aceasta a fost aleasă pentru încă un mandat.
În acea perioadă, femeile abia reușiseră să își câștige dreptul de a vota și de a participa la viața politică a statului, însă nu era unul universal, ci condiționat: „primeau drept de vot femeile care erau absolvente ale învățământului secundar, normal sau profesional, ciclul inferior, funcționarele de stat, județ sau comună, văduvele de război, femeile care fuseseră decorate pentru activitatea depusă în timpul războiului și cele care conduceau societăți culturale, filantropice sau de asistență, la momentul intrării în vigoare a legii”, relatează historia.ro.
Foto: Wikipedia