Dumitru Prunariu a declarat, luni, în cadrul unui eveniment (dedicat împlinirii a 50 de ani de la prima aselenizare cu echipaj uman, realizată în cadrul misiunii Apollo 11 și 60 de ani de la momentul când un obiect spațial fără echipaj), că la momentul zborului efectuat în Cosmos, băieții săi aflați la vârste fragede, nereușind să înțeleagă contextul și importanța evenimentului, discutau cu colegii de grădiniță despre „delegațiile în Cosmos” ale tatălui lor, fiind convinși că aceasta e o chestiune obișnuită, pe care toți părinții o fac.
„Când am zburat în Cosmos băieții mei aveau 5 ani și 3 ani și li se părea ceva foarte normal ca tata să plece în delegație în Cosmos. Toți copiii discutau la grădiniță, ai mei ziceau „ei bine și tatăl meu a fost în delegație în Cosmos”. Discutau la grădiniță acest lucru ca pe o chestie foarte normală. Mai greu a fost când au venit la grădiniță în România și au început să-i întrebe pe copii „dar tatăl tău când zboară în Cosmos?”, spune Prunariu.
Dumitru Prunariu a declarat că și-a educat copiii în sensul de a nu epata prin prisma faptului că tatăl lor a zburat în Cosmos.
„Au aflat după puțin timp (…) că de fapt aici (în România, n.r) nu zboară lumea în Cosmos. Că de fapt eu sunt unic în România. Mi-au mai trebuit câțiva ani de educație să-i învăț că ei nu sunt ceva special pentru că tatăl lor a zburat în Cosmos. S-a întâmplat și acest lucru. Acum unul are 44 și unul are 42, sunt în domeniul aeronautic amândoi”, a precizat acesta.
Primul cosmonaut din România a informat că Programul Intercosmos, din care a făcut parte și el, participând la misiunea Soyuz 40, a fost demarat în 1967 de Uniunea Sovietică în sensul punerii bazelor pentru un program între țările socialiste care să stimuleze dezvoltarea științelor spațiale, ale instituțiilor de cercetare în acest domeniu și pregătirea cercetătorilor în domeniul spațial pe diferite teme.
„România a semnat acest acord Interkosmos în anul 1968, până la zborul meu cosmic au fost trimise în spațiul cosmic 17 echipamente românești, care au funcționat foarte bine. (…) Am efectuat 125 de rotații complete în jurul Pământului. (…) Am efectuat 22 de experimente științifice în domeniul astrofizică, al radiației cosmice, al tehnologiilor spațiale, medicinei, biologiei și chiar psihologice”, spune Prunariu.
Dumitru Prunariu este cel de-al 103-lea lea cosmonaut al lumii.
El a spus că după momentul vizitei sale în spațiu a fost contactat inclusive de societăți care sunt fidele în continuare ideii că Pământul este plat: „Am spus „nici măcar atâta astronomie nu ați învățat în școală? Nu ați studiat un atlas, nu ați văzut la televizor atâtea imagini cu pământul rotund?” Ei zic „nu, noi suntem convinși că e plat, poate dumneavoastră ați zburat așa, în câmpul lui”. Zic: „voi îmi spuneți mie cum am zburat?”, spune Prunariu.
Dumitru Prunariu a povestit și cum a trăit în 1969 momentul primei aselenizări realizate cu echipaj uman, în cadrul misiunii Apollo 11.
„Eram la Brașov, eram elev, eram în vacanță, urma să împlinesc în septembrie 17 ani. Am stat cu sufletul la gură până dimineață aproape de ora 5 dimineață s-a pus piciorul pe Lună. (…) Îmi aduc aminte și acum aveam un televizor alb negru cu ecranul puțin oval, imaginea era destul de tremurată și am stat toată familia cu sufletul la gură și ne-am uitat cum a pus omul pentru prima dată piciorul pe lună”, precizează acesta.
Prunariu a spus că la acel moment, ideea că el va ajunge în Cosmos sau că România va reuși să trimtă un om în Spațiul Cosmic, având acces la o astfel de tehnologie, era de neimaginat.
În contextul primei aselenizări realizate cu echipaj uman, Dumitru Prunariu a menționat faptul că România a fost singurul stat socialist care a transmis în direct acest eveniment.
„Până în 1969 toate premierile cosmice aparținuseră sovieticilor și în sfârșit cu acest program au luat avans, au ajuns prioritari în ochii lumi prin ceea ce au realizat (n.r. americanii). (…) România a fost singurul stat socialist atunci care a transmis în direct aselenizarea. Niciun alt stat socialist nu a transmis în direct aselenizarea. La Moscova pot spune că a doua zi oamenii nu aveau habar că cineva a coborât pe lună. Abia după aceea veștile au fost pregătite corespunzător și date public”, informează acesta.
El a concluzionat spunând că a avut ocazia ca, de-a lungul timpului, să cunoască aproximativ jumătate din cosmonauții care au pus piciorul pe Lună și câțiva din cei care au rămas în modulul lunar.
„Cel mai bine îl cunosc pe Buzz Aldrin. Este un tip care încă la 89 de ani este foarte prezent în media (…) Pe Neil Armstrong nu am avut ocazia să-l cunosc personal, a fost un tip foarte retras, un tip care nu participa la întâlniri publice decât atunci când erau guvernamentale și aniversări ale acestui zbor cosmic istoric la care a participat. L-am cunoscut și pe Michael Collins era un tip foarte tăcut, retras, foarte greu scoteai o vorbă de la el, aproape cu cleștele, e o figură foarte intelectuală”, a conchis Dumitru Prunariu.
Foto: Hepta