„Cercetările au cam stagnat. Voi face o mică confruntare”. Ce spune procurorul general despre declinarea dosarului 10 August

Totodată, el a precizat că s-au constituit două dosare, unul la DIICOT și unul la secția Parchetelor Militare și că urmează să facă o confruntare, dar nu procedurală, pentru a se lămuri în legătură cu ce s-a întâmplat în ceea ce privește 10 august.

El a mai spus că acum aruncă unii pe alții competența în această privință.

„Consecințele (declinării – n.r.) sper să fie pozitive. Sincer să fiu, cercetările au cam stagnat în ultima vreme. Eu când am venit, m-am întâlnit cu procurorii militari, am avut mai multe întâlniri pe marginea acestui dosar, le-am cerut informări scrise. Am înțeles motive obeictvie, sunt și motive subiective. Eu sper că odată cu clarificarea acestei competențe, lucrurile să meargă într-un ritm accelerat”, a mai declarat Licu.

Procurorul general interimar a afirmat că cel mai grav lucru pe care poate să-l facă un procuror este să țină un dosar în nelucrare.

„Pentru că atunci când dispui o soluție, dacă se trimite în judecată, este supusă controlului judiciar la instanța de judecată, dacă este o soluție de închidere a unui dosar, se poate formula plângere, se poate face cerere de redeschidere și se lămuresc lucrurile. A ține un dosar în nelucrare, a tergiversa soluționarea unei cauze este cel mai grav lucru pe care îl poate face un procuror”, a precizat Bogdan Licu.

Luni, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au dispus prin ordonanța nr. 18/P/2018, din data de 28.06.2019, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în vederea continuării cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție al forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților care au participat la protestul din data de 10 august 2018, desfășurat în Piața Victoriei din municipiul București, respectiv cu privire la scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională.

Competența D.I.I.C.O.T. este atrasă de dispozițiile art. 412 din Codul penal cu referire la art 397 alin 2 din Codul penal, dispoziții care incriminează tentativa la infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale, precizează Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Declinarea vine la 11 luni de la violențele jandarmilor din Piața Victoriei.

Săptămâna trecută, procurorul-șef al DIICOT, Felix Bănilă, a confirmat, pentru MEDIAFAX, că procurorul de caz a cerut de la secția parchetelor militare a Parchetului General dosarul privind violențele din 10 august 2018. Dosarul a fost cerut pentru o scurtă perioadă de timp, pentru a se analiza dacă există posibilitatea ca această cauză să fie reunită cu dosarul de la DIICOT ce vizează cercetări privind o presupusă lovitură de stat.

La Secția parchetelor militare a fost deschis un dosar după violențele din 10 august 2018. La protestul din Piața Victoriei, la care au participat mii de oameni, au avut loc mai multe violențe ce s-au soldat cu zeci de răniți (protestatari și jandarmi). În acest dosar au fost puși sub acuzare Cătălin Sindile și Sebastian Cucoș, actualul și fostul șef al Jandarmeriei Române, conducerea Jandarmeriei București (Laurențiu Cazan), dar și Mihai Dan Chirică, secretar de stat în MAI. Faptele sunt complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă.

De asemenea, și la DIICOT a fost deschis un dosar în urma protestului. Concret, Jandarmeria Română a depus plângere la DIICOT în cazul mitingului din 10 august 2018, sesizarea vizând infracțiuni împotriva ordinii constituționale.

Acțiunile împotriva ordinii constituționale sunt cuprinse în articolul 397 din Codul Penal, mai exact: „(1) Acțiunea armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat se pedepsește cu închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.