Cererea de liberare provizorie a omului de afaceri Justin Paraschiv, respinsă de instanță

Omul de afaceri Justin Paraschiv, arestat pentru evaziune estimată la peste 10 milioane de euro, rămâne în detenție, după ce Curtea de Apel București a menținut, marți, decizia de respingere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

Solicitarea lui Paraschiv a fost respinsă, în primă instanță, de Tribunalul București. Hotărârea a fost atacată cu recurs, acesta fiind, de asemenea, respins, astfel că omul de afaceri rămâne în arest.

În 28 noiembrie, tot Curtea de Apel București a respins recursul lui Justin Paraschiv față de prelungirea măsurii de arest preventiv.

Prin decizia din 28 noiembrie, instanța a respins și recursurile cu același obiect formulate de liderul grupării evazioniste, Moubarak Mahmoud Sleiman, și de funcționarul ANAF Antonio Burlacu.

Justin Paraschiv a fost arestat preventiv în 8 noiembrie, printr-o decizie luată de instanța supremă, care a admis recursul DNA față de hotărârea prin care acesta primise interdicție de a părăsi țara.

În același dosar, sunt în arest preventiv alte 19 de persoane, printre care procurorul Angela Nicolae și fiul său, Daniel Nicolae.

Alte opt persoane au interdicție de a părăsi țara timp de 30 de zile.

În acest dosar, în care anchetatorii estimează prejudiciul la peste 70 de milioane de euro, DNA a început urmărirea penală și față de alte 15 persoane, cercetate în stare de libertate, printre care și senatorul PSD Niculae Bădălău. Acesta este acuzat de procurorii anticorupție că ar fi apărat interesele unei firme suspectate de evaziune fiscală, prin intervenții la conducerea ANAF și pe lângă persoane din Prefectura Giurgiu și din conducerea APIA. În documentele anchetatorilor se arată că senatorul ar fi primit de la unul dintre membrii grupării pulpe, piept și ficat de pui.

Anchetatorii au stabilit că membrii grupării au derulat „operațiuni comerciale triunghiulare scriptice”, valorificând mărfuri fără forme legale pe piața internă, cu eludarea legislației privind obligațiile fiscale generate de TVA, impozit pe profit.

„Reușita fraudei fiscale a fost posibilă datorită măsurilor de precauție folosite și sprijinului funcționarilor fiscali ai statului român, ai organelor de urmărire penală”, susțin anchetatorii.

Moubarak Mahmoud Sleiman, cetățean de origine arabă, a fost identificat de anchetatori drept liderul grupării.

„Inculpatul Moubarak Mahmoud Sleiman, asociat unic și administrator al SC Sam Plus International SRL București, a fost principalul organizator al grupului infracțional la care au aderat persoane interpuse, respectiv o parte dintre inculpații din prezenta cauză, implicați în înființarea firmelor fantomă, coordonarea operațiunilor și reprezentarea firmelor, inclusiv cu ocazia controalelor fiscale”, precizează DNA.

Printre cei implicați în acest dosar se numără și un inspector din cadrul ANAF, dar și șeful serviciul Rambursări TVA în cadrul Direcției de Finanțe Ialomița.

„Inculpații Traian Ilie (inspector în cadrul ANAF), Florin Dănilă (șef serviciu Rambursări TVA în cadrul DGFP Ialomița), Sorin Cristian Ștefan (cel care intermedia legătura cu funcționari fiscali din cadrul ANAF a unora dintre reprezentanții firmelor fantomă implicate în circuitul evazionist, în special a lui Moubarak Mahmoud Sleiman) au favorizat direct sau prin influențarea subordonaților care desfășurau verificări fiscale, rezultatul controlului fiscal efectuat la societățile fantomă pentru a ascunde implicarea lor în circuitul evazionist, prin efectuarea unor inspecții fiscale formale și prin aplicarea de sancțiuni contravenționale formale (modice)”, precizează DNA.

Aceștia îndrumau firmele cum să-și modifice declarațiile fiscale depuse la Administrația Finanțelor Publice (AFP) Slobozia, prin depunerea unor declarații rectificative, cu scopul obținerii restituirilor de TVA, deducerii de TVA în mod ilegal și ridicării măsurilor asiguratorii.

Potrivit rezoluției de începere a urmăririi penale în acest dosar, rețelele de firmă fantomă constituite de Moubarak Mahmoud Sleiman au fost utilizate în favoarea unor beneficiari precum Avicola Mihăilești SRL, Avicola Crevedia SA, Avicola Tărtășești SA, Avicola Călărași SA, Palrom Inter SRL, Palrom SRL, Lacto Food SRL, Lactmar SRL, Atifco Internațional SRL, Caliprix International SRL și Carmistin SRL, controlate de membri ai grupării.

Procurorul Angela Nicolae, suspendată din funcția de șef al Biroului de Relații Internaționale și Programe, altele decât Phare, din Parchetul instanței supreme, este acuzată că, în perioada 2012-2013, a pretins și primit de la învinuiți, în mod repetat, la diferite intervale de timp, direct și prin intermediul fiului său, sume de bani între 2.000 lei și 5.000 lei.

În acest dosar, procurorii DNA au făcut 160 de percheziții în București și județele Prahova, Giurgiu, Arad, Călărași și Ialomița.

DNA a precizat că este vizată activitatea a peste 100 de firme românești și străine, persoanele implicate având calitatea de administratori de societăți comerciale români și străini, avocați, contabili și angajați ai Ministerului Finanțelor Publice.

Rețeaua infracțională viza monopolizarea producției și desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism evazionist, potrivit procurorilor.

Potrivit DNA, pentru recuperarea prejudiciului constatat în acest caz, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumelor deținute în conturile bancare de 40 societăți comerciale implicate în circuitul evazionist și asupra a 50 de imobile aparținând persoanelor fizice cercetate. De asemenea, la perchezițiile domiciliare au fost ridicate bunuri bani și bijuterii ce vor fi indisponibilizate în vederea recuperării prejudiciului, valoarea totală a bunurilor fiind în curs de evaluare.