Chemată în Armata Europeană, România își ia scutire medicală: „FACEM ULCERAȚII”. EXCLUSIV

România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a fost invitată, în urmă cu câteva luni, să participe la discuțiile pe marginea unui proiect de lege privind întărirea securității UE, formarea unui Minister European de Externe și a unei posibile Armate Europene, însă Guvernul României nu a luat încă în discuție acest proiect, potrivit informațiilor furnizate gândul de foști și actuali reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale.

Pe scurt, este vorba despre un proiect avansat de ministrul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle, și care este susținut de 11 state membre UE, între care nu se numără și Marea Britanie, potrivit presei brirtanice.

Corneliu Dobrițoiu, ministrul Apărării Naționale, a explicat că România, la fel ca și alte state membre UE, are angajamente asumate față de NATO, dar și față de Uniunea Europeană, însă el se plânge că bugetul ministerului pe care îl conduce este atât de mic, încât îi provocă „ulcerații”.

„La nivelul Guvernului nu s-a discutat despre acest proiect. În ce privește armata, capabilitățile angajate la NATO le avem angajate și la nivelul Uniunii Europene, așa cum procedează și alte state europene. Avem un buget atât de limitat, încât facem ulcerații că nici la NATO nu ne putem asigura angajamentele așa cum ne-am dori„, a declarat pentru gândul ministrul Corneliu Dobrițoiu.

Ministrul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle, a propus un proiect de lege pentru întărirea securității UE și formarea unui Minister European de Externe și a unei posibile Armate Europene, potrivit publicației The Guardian.

Westerwelle a mai precizat că, pe lângă o armată a UE, Germania și alte zece țări din Uniune doresc și formarea unei singure piețe a industriei de apărare europene.

Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu ne-a precizat că, pe vremea când era ministru de Externe, a primit din partea omologului său german o invitație la dezbaterile pe marginea proiectului de lege privind , însă nu a putut să o onoreze din cauza schimbărilor politice.

„Pe vremea când eram ministru, eu am primit o invitație la discuții din partea ministrului de externe al Germaniei, Guido Westerwelle, dar din cauza schimbărilor politice din România nu am putut să o onorez”, a arătat Diaconescu, care a explicat că deocamdată este vorba de un proiect personal al ministrului de externe al Germaniei.

„Proiectul nu a fost conturat încă, este doar în faza inițială, el nu a fost încă însușit statal la nivelul UE”, a declarat pentru gândul consilierul prezidențial Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe.

Pentru ca România să susțină un astfel de proiect este necesar ca mai întâi acesta să capete o formă conturată, crede Diaconescu.

„Problema este că tendința de fracționare care se manifestă la nivelul UE trebuie privită cu foarte mare atenție. Se pune în discuție fracționarea zonei euro, a nordului de sudului Europei, nu numai a vestului de est. Împărțirea Europei nu poate fi susținută, aș merge pe varianta de integrare, decât pe cea de separare la nivelul UE”, a menționat Cristian Diaconescu.

Consilierul prezidențial Iulian Fota: „Este o adevărată efervescență de proiecte care încă nu sunt asumate la nivel statal în UE”

La rândul său, Iulian Fota, consilier prezidențial, șef al Departamentului Securitate Națională, spune că România, ca stat membru UE, „este datoare” să participe la toate dezbaterile organizate la nivelul UE, fie că sunt pe tema întăririi securității, fie pe alte subiecte.

„În această perioadă este o adevărată efervescență de proiecte care se discută și care încă nu sunt asumate la nivel statal în UE”, spune Fota.

El a adăugat că toate statele din UE se confruntă cu bugete reduse, însă acest lucru nu înseamnă că România nu își păstrează „zone de excelență” în mai multe domenii, între care și cel din domeniul armatei.