Cifrele pagubelor provocate de proiectul lui Iordache în Justiție. Parchetul General: 1 miliard de euro prejudicii și peste 2.300 de inculpați sunt afectați

Ministerul Public condus de Procurorul General Augustin Lazăr arată care este dimensiunea în cifre a modificărilor propuse de ministrul Justiției, Florin Iordache, la cele trei articole din Codul Penal, vizând abuzul în serviciu, conflictul de interese și neglijența în serviciu. Doar în perioada 2014-2016, la nivelul Ministerului Public, deci la toate unitățile de parchet din România, inclusiv DNA, prejudiciile din dosarele vizând cele trei tipuri de infracțiuni se ridică la 1,084 miliarde de euro (197 de milioane de euro plus aproape 4 miliarde de lei), fiind trimiși în judecată pentru aceste infracțiuni 2.377 de inculpați.

Pentru abuzul în serviciu, au fost trimise în judecată în perioada 2014-2016 1.960 de persoane, care sunt acuzate că au provocat prejudicii de 3.987.930.404 lei și 196.002.878 euro. Pentru neglijența în serviciu, dezincriminată de proiectul lui Florin Iordache, au fost trimise în judecată 202 persoane, care sunt acuzate de prejudicii de 5.381.726 lei și 1.000.000 de euro. Pentru conflictul de interese, au fost trimise în judecată 215 persoane.

Doar în 2016, au fost trimiși în judecată pentru conflict de interese (infracțiune care în proiectul propus de Florin Iordache este restrânsă la sfera „foloaselor materiale necuvenite” – cu alte cuvinte dacă o rudă muncește pe un contract legal sau o firmă a unei rude primește un contract preferențial, dar pentru care prestează, nu se mai poate vorbi de conflict de interese): doi parlamentari, 17 primari, 4 viceprimari și 5 directori, care fie și-au angajat rudele, fie au atribuit contracte sau au făcut achiziții de la firme ale rudelor.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Tot astăzi, DNA a arătat că în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice și 34 de firme, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor este de peste un miliard euro (1.048.341.902 euro). DNA are în lucru 2.151 dosare având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.

Ministerul Public arată că deși „este imperios necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal și a Codului de procedură penală cu dispozițiile cuprinse în deciziile Curții Constituționale a României”, „în actuala redactare, proiectul de modificare a celor două coduri depășește limitele stabilite de către instanța de contencios constituțional”.

DNA arată, într-un comunicat de presă separat, că dat fiind faptul că până astăzi Florin Iordache nu a înaintat alte propuneri privind proiectul de modificare a Codurilor Penale, în ciuda punctelor de vedere trimise, acest proiect „ar favoriza persoanele care de acum înainte vor săvârși fapte de abuz în serviciu – fapte asimilate infracțiunilor de corupție. În plus, de aceste modificări vor avea de profitat și persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Având în vedere că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile, intrarea lor în vigoare, chiar și pentru scurt timp, îi va avantaja pe cei deja anchetați sau trimiși în judecată„.

DNA arată că în ce privește infracțiunea de abuz în serviciu așa cum este ea definită de Florin Iordache, „orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată și pedepsită”, iar „în cauzele trimise la instanță procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa”.

„Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate”, arată DNA.

DNA mai arată că orice faptă de abuz în serviciu, așa cum este ea definită în proiectul lui Iordache, pentru care nu există o plângere prealabilă depusă de partea vătămată „nu va mai putea fi investigată”. „Dacă autorul faptei este însuși conducătorul instituției, ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane. Mai mult, plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existența faptei”. La fel ca și în cazul plafonului impus de 200.000 de lei, „toate dosarele aflate deja pe rolul instanțelor, având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu, vor fi condiționate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituție va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal„.

În cazul scăderii pedepsei pentru abuzul în serviciu, propusă de Ministerul Justiției, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, se schimbă și termenul de prescripție, care scade și el la 5 ani: „Prin urmare, o serie de procese și anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripție”. „Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult,  aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcționarului în exercitarea atribuțiilor de serviciu”, arată DNA.

Ministerul Public arată și el că în cazul infracțiunii de abuz în serviciu, CCR a dispus doar ca sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul textului de lege să aibă înțelesul „îndeplinește prin încălcarea legii”.

Modificările propuse de Florin Iordache vin să facă mult mai mult de atât, arată Procurorul General. „Textul propus condiționează existența infracțiunii de producerea unei pagube într-un cuantum arbitrar ales (condiție ce nu își găsește aplicabilitatea în niciun alt text de lege, cuantum extrem de ridicat de altfel, fără a se preciza dacă faptele comise sub acest prag mai sunt sancționate în vreun fel (contravenție, abatere etc.) lăsându-le în afara ilicitului penal, situație deosebit de periculoasă având în vedere posibilitatea fracționării activității infracționale în fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator”.

„O asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcționari, cu intenție, a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăși”, mai arată comunicatul Ministerului Public.

În cazul infracțiunii de conflict de interese, Ministerul Public arată că CCR a cerut doar eliminarea sintagmei „raporturi comerciale”, ca fiind neconstituțională. Proiectul propus de Florin Iordache modifică însă „substanțial” „esența infracțiunii de conflict de interese”. Proiectul elimină din textul de lege norma de incriminare și variantele alternative „pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat de foloase de orice natură”. Introduce în schimb sintagma „foloase materiale necuvenite”.

Efectul acestei modificări a conflictului de interese, conform Ministerului Public: „nu numai că se restrânge sfera de aplicare, dar se și denaturează intenția inițială a legiuitorului, aceea de a sancționa conduita imorală a funcționarului”. Într-un comunicat de presă anterior, Procurorul General explica cum această restrângere a infracțiunii la „foloase materiale necuvenite” presupune în practică faptul că o rudă angajată prin conflict de interese sau un contract atribuit în aceeași situație nu mai constituie o infracțiune, în măsura în care ruda sau firma rudei celui aflat în conflict de interese prestează o muncă sau un serviciu în schimbul foloaselor, acestea nemaifiind astfel necuvenite.

Ministerul Public critică de asemenea și dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu, care este „fără nicio legătură cu vreo decizie a Curții Constituționale”.

„Dezincriminarea acestei infracțiuni nu face decât să încurajeze  o conduită subiectivă din partea funcționarului, care nu acționează cu intenție, ce-i drept, însă, în afara oricărei responsabilități, oricărei diligențe, este pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală”, arată Parchetul General.