CINCI MOTIVE pentru care nu avem drumuri în România. Cum s-au scurs banii de autostrăzi și în buzunarele cui

În premieră în ultimii ani, nu procurorii, ci un angajat al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) a vorbit despre corupția din Compania care are în administrare cei 15.665 de kilometri de drum național și 695 de autostradă.

„Dacă se ia șpagă în CNADNR? Eu am informații de următorul tip. Sunt directori care au case mai mari decât Versailles-ul și care au lucrat toată viața lor la stat. Mai e o problemă. Au gestionat contracte care și-au mărit valoarea de la un milion de euro la 10 milioane de euro, au contracte pe niște caiete de sarcini doar la anumite firme, adică erau făcute caiete de sarcini mănușă, pentru anumite firme. (…) Mă uit un pic la cum e făcut caietul de sarcini și pot să spun cu o probabilitate de 70-80% cine câștigă un contract. Și vă spun dumnevoastră acum că am precizat în anumite cazuri cu mult înainte cine o să câștige și s-a confirmat”, a declarat, pentru gândul, Alin Goga, director adjunct de investiții la Regionala Craiova a CNADNR.

Același director care în urmă cu câțiva ani declara la fel de tranșant că „dacă lumea ar ști în România cum se cheltuiesc banii publici și cât de prost sunt administrați ne-ar împușca ca pe câini, la gard”.

Și atunci, și acum a fost sancționat. A câștigat împotriva Companiei atunci, acum șefii i-au anunțat suspendarea pe motiv că a acordat interviuri fără a avea aprobarea conducerii.

Ca urmare a dezvăluirilor, Corpul de Control al Ministrului Transporturilor a fost trimis luni la CNADNR pentru a verifica informațiile apărute în spațiul public.

De-a lungul timpului însă neregulile și ilegalitățile din CNADNR au fost consemnate de instituțiile statului.

„CNADNR a creat impresia, cel puțin în perioada auditată, unei entități care nu a înțeles și nu s-a acomodat pe deplin cu scopul și cu obiectul propriu de activitate, o entitate a cărei activitate pare că a parcurs un traseu mai aproape de un labirint decât de unul bine stabilit și bine orientat și căreia i-au fost străine noțiunile de economicitate, eficiență și eficacitate în organizarea activității și în utilizarea fondurilor publice alocate”, remarca, în 2013, Curtea de Conturi în raportul de audit asupra Companiei, document în care erau menționate „abaterile de legalitate și regularitate, constatate la nivelul centralei” instituției.

Cum au dispărut banii pentru drumuri și autostrăzi reiese și din documentele procurorilor care vorbesc despre plăți pentru lucrări inexistente.

Cum s-au cheltuit banii. Metode și exemple concrete

1. PLĂȚI NEJUSTIFICATE ca urmare a renunțării la judecarea recursurilor

CNADNR a achitat, în perioada 2008-2009, pentru plata obligațiilor restante către compania condusă de Dorinel Umbrărescu, Spedition UMB, penalități de întârziere în valoare de 30.194.356 de lei în baza unei decizii pronunțate de Curtea de Apel București, fără a epuiza toate căile de atac. Mai exact, Compania fie a renunțat la judecarea recursului declarat, fie nu a achitat taxa de timbru astfel că deciziile Curții de Apel au devenit irevocabile. În primul caz, directorul general al Companiei a invocat faptul că instanțele de fond și apel au pronnțat hotărâri favorabile părții adverse. Curtea de Conturi precizează însă că această teorie nu se susține, deciziile instanțelor diferind semnificativ.

„Nu poate fi considerată ca o motivație suficient fundamentată explicația conform căreia nu au existat resurse disponibile pentru achitarea taxei de timbru și că s-a dorit efectuarea de economii, având în vedere disproporția evidentă dintre valoarea taxei de timbru (63.553 lei) și sumele totale plătite ca penalități (30.194.356 de lei) la recuperarea cărora s-a renunțat prin întreruperea recursului”, se arată în raportul Curții de Conturi.

2. PLĂȚI NEJUSTIFICATE a unor sume cu titlul de „actualizări” și „cost de finanțare”

Raportul Curții de Conturi din 2013, ultimul privind activitatea CNADNR, menționează neregulile în cazul lucrărilor din contractul Transalpina, câștigat de firma Romstrade a lui Nelu Iordache, vizat de altfel pentru acest contract de un dosar DNA, în care sunt cercetați și șefi ai CNADNR.

„Prin aplicarea eronată a prevederilor contractuale, referitoare la ajustarea prețului contractului, asupra unor situaii de lucrări care nu intruneau condițiile contractuale și/sau legale, au fost majorate nejustificat, acceptate la plată și decontate, obligațiile de plată ale companiei cu suma totală de 30.991.545 lei, inclusiv contravaloarea costurilor de finanțare calculate pentru aceste sume”

„Au fost majorate nejustificat obligaițile de plată ale companiei cu suma totală de 4.630.248 lei, ca urmare a determinării eronate a costului de finanțare (aferent contractului de execuție lucrări cu plata amanată – pe credit) pentru unele lucrări acceptate la plată, prin includerea in baza de calcul a acestuia a valorii sumelor reprezentand garanția de bună execuție”, se arată în documentul de audit.

3.CONTRACTE CU DEDICAȚIE

În raportul anual al Curții de Conturi, pe 2012, inspectorii au identificat două contracte atribuite în condiții care au creat doar impresia unei competiții veritabile, iar prejudiciul a fost estimat la 223.348.000 de lei. Este vorba despre utilizarea fondurilor BEI pentru finanțarea construcției autostrăzii Cernavodă-Constanța. Primul caz este contractul pentru tronsolnul Cernavodă-Medgidia, atribuit firmei Colas. Potrivit Curții de Conturi, firma a fost favorizată, comisia de evaluare declarând neconforme doar ofertele cu prețul mai mic decât al ofertei declarate câștigătoare, în timp ce ofertele cu prețul mai are au fost considerate corespunzătoare, deși prezentau aspecte de neconformitate.

„Totodată, s-a considerat faptul că s-a intenționat crearea unei competiții veritabile ținând cont de următoarele aspecte: cele două asocieri care au avut un preț al ofertei mai mic decât al ofertei declarate câștigătoare au experiență în domeniu și reputație internațională, au participat la licitațiile organizate de CNADNR, au avut și au contracte de valori mari încheiate cu CNADNR; aceste companii au prezentat oferte care conțin erori și termeni speciali despre care se știa că nu vor fi acceptați de către beneficiar; retragerea neașteptată de la licitație a unei companii din asocierea în care a participat la faza de precalificare”, se arată în raportul Curții de Conturi, care menționează că urmare a modului defectuos a procedurii de atribuire a cotractului au fost create premisele prejudicierii CNADNR cu 70 de milioane de lei.

4. VALORI DE INVESTIȚII SUPRAEVALUATE

În raportul Curții de Conturi se face referire și la contractul din septembrie 2011 încheiat de CNADNR cu Astaldi – Max Boegl, în valoare de 498.800 mii lei, pentru proiectarea și construcția autostrăzii Cernavodă-Medgidia. Aici, sub pretextul căutării de muniție, CNADNR a efectuat „plăți nejustificate” de 625.000 de lei.

„Efectuarea unor plăți nejustificate, în sumă de 625 mii lei, reprezentând servicii de „Identificarea și asanarea Șantierului de orice muniții” care trebuiau să fie realizate pe cheltuiala antreprenorului. Valoarea estimată a investiției a fost considerabil supraevaluată la fundamentarea indicatorilor tehnico-economici, întrucât pentru realizarea investiției au fost utilizate fonduri reprezentând 55% din valoarea totală prevăzută în contractul de finanțare”, se arată în document.

5. PLĂȚI PENTRU LUCRĂRI INEXISTENTE

Plățile pentru lucrări inexistente reprezintă o altă metodă de „sifonare” a banilor de la CNADNR. Într-un dosar trimis de DNA în judecată și în care sunt vizați foști directori din Companie, alături Nelu Iordache, șeful Romstrade, se arată cum erau făcute plăți pentru lucrări care nu erau executate, în acest sens fiind întocmite în fals documente de atestare. Astfel, s-a atestat în mod nereal că Romstrade ar fi executat lucrări la trei poduri, valoarea totală confirmată și neexecutată fiind de 1.750.962 lei. De asemenea, a fost decontate facturi privind aprovizionarea cu materiale de construcții în valoare de 17.034.324,75 lei, materiale care nu fuseseră achiziționate, dar și pentru lucrări neefectuate constând în „doborârea copacilor cu diametre mai mari de 40 cm” și „scoaterea rădăcinilor și a buturugilor cu diametre mai mari de 40 cm”, valoarea totală a plăților nelegale fiind de 4.063.978,44 lei.