Cine a fost Jozsef Nyiro, „apostolul secuilor” care a provocat după moarte un război între Ungaria și România

Autoritățile române refuză să permită intrarea pe teritoriul României, pe calea ferată, a urnei cu cenușa poetului maghiar Jozsef Nyiro, ale cărui rămășițe ar trebui reînhumate la Odorheiu Secuiesc, la sfârșitul acestei săptămâni.

Unul dintre organizatorii acestui eveniment, Oliver Frater, a declarat că toate evenimentele care implicau transportul feroviar al urnei cu cenușa poetului au fost anulate, iar acum așteaptă „informații prin canalele diplomatice obișnuite” din partea Guvernului român pentru a găsi alte modalități de transportare a rămășițelor pământești ale poetului.

Ministerul român al Afacerilor Externe a reiterat luni că Bucureștiul se opune planurilor de reînhumare a poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. MAE a făcut referire la activitățile lui Nyiro din perioada 1941-1945, sugerând că refuză reînhumarea pentru că poetul maghiar a avut „o atitudine extremistă, antisemită și a colaborat cu regimul fascist”.

POLITICĂ Parlamentarii revin de luni la serviciu. În ianuarie ar putea fi chemați în sesiune EXTRAORDINARĂ pentru a vota bugetul

14:03

ASTRONOMIE Sonda Parker de la NASA intră în Cartea Recordurilor: Este obiectul creat de om care a realizat cea mai mare apropiere de Soare

14:02

Ambasadorul Ungariei a trimis un subaltern la MAE pentru a da explicații

Săptămâna trecută, ambasadorul Ungariei la București, dr. Fuzes Oszkar, a fost convocat la MAE pentru a da explicații în legătură cu criticile formulate de secretarul de stat din Ministerul de Externe ungar, Nemeth Zsolt, la adresa „noii politici privind minoritățile a Guvernului Ponta”, precum și în legătură cu reînhumarea osemintelor lui Nyiro jozsef organizată în România de Parlamentul Ungariei. Sub pretext că nu se afla în acea zi în București, ambasadorul Fuzes nu s-a prezentat la MAE, trimițând în locul său un subaltern, Balasz Adam, care, a „explicat” părții române că „Guvernul Ungariei consideră reînhumarea lui Nyiro Jozsef o problemă de respect pentru poet și un eveniment cultural”. Ulterior, ambasadorul Fuzes avea să declare și el că „deținem dovezi că Nyiro Jozsef nu a fost în nici un caz criminal de război, nici antiromân, nici antisemit”.

Szasz Jeno: „MAE al României a fost de acord”

La rândul său, Szasz Jeno, președintele Fundației „Pro Odorhei” și al Partidului Civic Maghiar, inițiatorul acestui „eveniment cultural”, a declarat, în legătură cu poziția autorităților de la București față de organizarea acestui eveniment pe teritoriul României de către Parlamentul Ungariei: „Autoritățile române nu au dispus nici o interdicție, ne-au transmis doar că momentul ales nu e potrivit, fiind campanie electorală. Iar MAE al României a fost de acord cu Ministerul de Externe al Ungariei, Parlamentul Ungariei ținând permanent legătura cu autoritățile române încă de la exhumarea lui Nyiro Jozsef în aprilie”.

Refuzul primarului udemerist Bunta Levente

În pofida insistențelor lui Szasz Jeno și ale autorităților de la Budapesta, primarul udemerist din Odorheiu Secuiesc, Bunta Levente, a refuzat să autorizeze desfășurarea „evenimentului cultural”, timp de două zile, în Piața Marton Arpad din centrul orașului, așa cum ceruseră organizatorii. „Solicitanții nu au prezentat toate datele prevăzute de lege, iar acest lucru ar fi însemnat blocarea orașului într-o perioadă de pelerinaj, când sunt așteptate mii de persoane”, și-a motivat refuzul Bunta Levente.

Cine a fost Nyiro Jozsef

Preot, scriitor, ziarist și filosof, Nyiro Jozsef, upranumit „apostolul secuilor”, este considerat unul dintre cei mai reprezentativi intelectuali maghiari din Transilvania din prima jumătate a secolului XX. Născut în 8 iulie 1889 în localitatea Jimbor, din județul Brașov, a fost primul dintre cei patru copii ai lui Nyiro Mihaly, directorul Școlii generale romano-catolice din comună. În 1900, după decesul tatălui său, s-a mutat, împreună cu familia, la Odorheiu Secuiesc, unde a absolvit Gimnaziul Catolic, după care a studiat teologia la Alba Iulia și apoi la facultatea de Teologie „Pazmaneum” din Viena, absolvită în 1912, an în care și-a început și activitate de preot, la Sibiu.

În 1915, la solicitarea sa, a fost mutat ca preot la Cluj, unde a slujit până în 1919, când a fost exclus din rândul clericilor pentru încălcarea jurământului castității: se căsătorise cu iubita lui din tinerețe, cu care a avut apoi trei copii. Revenit la viața laică, Nyiro Jozsef a desfășurat, timp de două decenii, o susținută activitate de scriitor, filosof și ziarist, fiind totodată, alături de bunul său prieten Vass Albert – viitorul condamnat pentru crime de război – un tot mai fervent politician extremist, membru al Partidului Național Maghiar și, după interzicerea acestuia în 1939, al Partidului Ardelean, înființat la Budapesta în decembrie 1940, după Diktatul de la Viena. Fapt demonstrat nu doar în scris, ci și prin „acțiuni concrete”: potrivit unui raport al consulului ungar la Cluj, dr. Bothmer Karoly, Nyiro Jozsef a fost căpetenia unuia din grupurile de „grupele teroriste de elemente declasate, șovine și fasciste” care au atacat, devastat, incendiat, terorizat și ucis români la Cluj și în împrejurimi, în zilele premergătoare sosirii trupelor horthiste în oraș, în 11 septembrie 1940.

La scurt timp după aceasta, ca membru al Parlamentului Ungar reprezentant al maghiarilor din Transilvania, Nyiro Jozsef s-a stabilit în capitala Ungariei, unde a înființat revista „Magyar Ero” (Forța Maghiară), unul dintre instrumentele celei mai violente propagande panhungariste, șovine și antisemite ale regimului horthysto-szalasist: „Azi lumea este în flăcări și cu cât flăcările se înalță mai sus, cu atât mai bine putem pătrunde în adâncul viitorului nostru”. „Domnul nostru Conducător, mare ctitor și unificator de țară, siguranța noastră, sprijinul nostru, refugiul nostru și sursa forței noastre”, îi ridica el osanale lui Horthy Miklos, după ce acesta îl decorase cu „Coroana Corvin”, pentru „atitudine maghiară”. Nyiro Jozsef își va păstra aceeași atitudine și după preluarea puterii în Ungaria, în octombrie 1944, de către Partidul „Crucea cu Săgeți – Mișcarea Hungaristă” condus de Szalasi, implicându-se cu „total devotament” în promovarea ideologiei acestuia. În martie 1945, împreună cu membrii Guvernului Szalasi și cu majoritatea colegilor săi din Parlamentul Ungar, a fugit în Austria, într-un convoi al armatei germane, după care și-a continuat drumul până în Germania, unde a locuit în zona aflată sub control american, îndeplinind funcția de ministru al Educației Naționale în guvernul ungar în exil.

Apoi, în 1950, după mai multe tentative eșuate de emigrare în SUA, s-a stabilit definitiv în Spania lui Franco, unde a înființat mai multe organizații ale maghiarilor din exil, continundu-și cu aceeași fervoare activitatea propagandistică, devenită acum anticomunistă. „Merite” pentru care a și fost „recuperat” de Comisia Aliată de Control, care, sub pretext de „dovezi insuficiente”, a refuzat categoric, în 1947, să dea curs solicitărilor autorităților comuniste de la Budapesta și București de a-l preda pentru a fi judecat pentru crime de război și înpotriva umanității. A murit la Madrid, în 6 octombrie 1953, fiind înmormântat, pe cheltuiala statului spaniol, în cimitirul Almudena, aflat la circa 50 de km de capitala Spaniei.

Traseul rămășițelor poetului Jozsef Nyiro

Organizat de Parlamentul Ungariei și Ministerul de Externe de la Budapesta, în colaborare cu Fundația „Pro Odorhei”, condusă de Szasz Jeno, șeful Partidului Civic Maghiar, evenimentul ar fi trebuit să se desfășoare după următorul program:
– 23 mai: sicriul cu osemintele lui Nyiro Jozsef – exhumate la începutul lunii aprilie a.c. din cimitirul Almudena, de lângă Madrid, și transportate apoi la Budapesta pe cheltuiala Parlamentului Ungariei – ar trebui să fie depus la Cimitirul Național din capitala Ungariei, pentru o adunare comemorativă.

– 24 mai: Încadrat de o gardă de honvezi și însoțit de președintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, sicriul va porni spre România cu trenul „Nostalgia”, rezervat celor care participă la pelerinajul anual de Rusalii de la Șumuleu Ciuc. Seara, în jurul orei 22, trenul va ajunge la Gheorgheni, unde sicriul va rămâne până în dimineața zilei de 26 mai, în biserica romano-catolică „Sfântul Ștefan”.

– 26 mai: la ora 9,30, sicriul își va continua drumul până la Miercurea Ciuc, unde va fi preluat de o delegație a autorităților locale, condusă de primarul udemerist Raduly Robert, care îl va depune în biserica „Sfânta Cruce” din centrul orașului. În cursul după-amiezei, o mașină funerară escortată de un grup de husari îl va transporta la Odorheiu Secuiesc, unde va fi depus, până a doua zi, la capela cimitirului romano-catolic „Szent Mikos”.

– 27 mai: Dimineață, scriul va fi scos din capelă și dus în grădina „Papkert”, din vecinătatea cimitirului, „pentru un ultim omagiu”. Apoi, de la ora 14, sicriul va fi readus în cimitirul „Szent Mikos”, unde va avea loc ceremonia reînhumării, transmisă în direct de postul ungar de televiziune DUNA TV și la care organizatorii susțin că vor participa 15-20.000 de persoane.