Cine a scris scenariul scandalului din CSM. Care sunt mizele bătăliei pentru conducerea Consiliului. ANALIZĂ GÂNDUL
De aproape o săptămână procurorii și judecătorii așteaptă deznodământul scandalului de la Consiliul Superior al Magistraturii. Alegerea noului președinte al CSM, în premieră un procuror, este contestată de Asociația Magistraților din România și Uniunea Națională a Judecătorilor. Procurorul Oana Hăineală este în schimb susținută de procurorii de la Brașov. În paralel, câteva instanțe din țară au demarat procedurile de revocarea din CSM a judecătorului Cristi Danileț și a fostului președinte Alina Ghica. Întreg scandalul din CSM previzionează un an 2013 cu câteva mize capitale pentru sistemul judiciar românesc: numirea unui nou președinte al Curții Supreme, statutul procurorilor (magistrați sau un fel de funcționari publici), numirea șefilor la Parchetul General și DNA și desigur marile dosare de corupție ale politicienilor.
Care sunt taberele din CSM
La suprafață, scandalul din CSM pare o ceartă între judecători și procurori. Judecătorii par să fie nemulțumiți de faptul că se încalcă o cutumă a consiliului care spune că CSM va avea mereu președinte un judecător iar vicepreședintele va fi procuror. Public taberele din CSM s-au împărțit între judecătorii Horațiu Dumbravă, Adrian Neacșu, Alexandru Șerban, Marius Tudose și ministrul Mona Pivniceru pe de o parte și Oana Hăineală, Alina Ghica și Cristi Danileț pe de altă parte.
â–º Anul 2013 este unul extrem de important pentru CSM, fiind anul unor numiri în funcțiile cheie. Aceasta ar putea fi și una din mizile scandalului generat acum. Numirile procurorului general și a șefului DNA ar putea să treacă din nou prin CSM. Președintele Băsescu încă nu s-a exprimat dacă îi va accepta pe Tiberiu Nițu și Ioan Irimie la Parchetul General și DNA. Dacă propunerile Monei Pivniceru vor fi respinse, potrivit actualei proceduri, CSM trebuie din nou să se pronunțe pe aceste numiri.
â–º O altă numire crucială în sistemul judiciar este și aceea a noului președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța unde se judecă dosare de mare corupție și instanța care l-a condamnat pe Adrian Năstase la închisoare cu executare. Actualul președinte la ICCJ, judecătoarea Livia Doina Stanciu, a fost numită în funcție la propunerea CSM în 2010 pentru un mdandat de trei ani. Mandatul ei expiră în septembrie 2013. Astfel că CSM va trebui să deruleze un nou concurs pentru ocuparea acestei funcții cruciale din sistemul judiciar. Astfel că funcția de președinte și vicepreședinte al CSM devin din nou extrem de importante.
â–º La fel de important este faptul că tot în acest an expiră mai multe mandate ale adjuncților din cadrul DNA și a Parchetului General. Din nou numirile pe aceste funcții trec prin CSM.
â–º O altă miză a sistemului judiciar pe 2013 este și cea exprimată în programul de guvernare a cabinetului Ponta II: „clarificarea statutului procurorilor și rolul Ministerului Public raportate la dispozițiile constituționale”. Unele voci din sistem, precum cea a membrului CSM Cristi Danileț, susțin că această clarificare a statutului procurorului ar însemna transformarea procurororilor în funcționari publici cu independeța conferită de statutul de magistrat eliminată.
â–º Nu mai puțin importante sunt și dosarele penale ale politicienilor care așteaptă sentințele instanțelor. Numai în Parlament sunt aproape 20 de parlamentari care sunt cercetați sau sunt trimiși în judecată pentru corupție. Cele mai sonore nume sunt Dan Voiculescu sau Liviu Dragnea. În 2012 Comisia Europeană a subliniat că politicienii au atacat judecătorii și procurorii în spațiul public, în special politicienii care au dosare de corupție.
CSM-ul are aici un alt rol important – este forul care apără și susține magistrații public în fața acuzațiilor politicienilor. CSM este cel care apără reputația unui magistrat când este acuzat în spațiul public.
Cronologia „furtunii” din CSM
3 ianuarie. Scandalul din CSM a fost prevestit încă din preziua alegerilor. Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a cerut amânarea alegerilor pentru ca proiectele manageriale ale candidaților să poată fi analizate.
4 ianuarie. Are loc prima ședință a CSM iar pe ordinea de zi era programată alegerea președintelui și vicepreședintelui consiliului. Pentru funcția de președinte și-au anunțat candidatura Oana Hăineală (procuror) și Mircea Aron. După audierile celor doi, cei 18 membri ai consiliului au decis să o aleagă cu 10 vorturi la opt pe Hăineală drept președinte al Consiliului pentru anul 2013. În cadrul aceleiași ședințe, Alina Ghica, fosta președintă a CSM, a candidat pentru funcția de vicepreședinte al CSM. Candidatura a fost respinsă de plenul CSM. Practic în acest moment au început discuțiile aprinse în interiorul consiliului. Principalul contestatar al alegerii Oanei Hăineală în fruntea CSM a fost Horațiu Dumbravă, fost președinte al CSM căruia i s-au alăturat judecătorii Adrian Neacșu, Alexandru Șerban și Marius Tudose. Pe lângă cei trei, Oana Hăineală a fost contestată și de către ministrul Justiției, Mona Pivniceru.
După ce candidatura Alinei Ghica a fost respinsă de plen, secția de judecători a CSM a cerut revocarea hotărârii prin care Oana Hăineală a fost aleasă în fruntea consiliului. Hotărârea a fost respins cu 11 voturi. Din nou Horațiu Dumbravă și ceilalți patru membri ai consiliului au contestat votul. Pentru că nici un alt judecător nu și-a anunțat intenția de a candida pentru un post de vicepreședinte, Cristi Danileț a anunțat în plen că dorește să ocupe acestă poziție. Ședința a fost însă suspendată după ce mai mulți membri CSM, printre care și Mona Pivniceru, au părăsit sala de ședință.
Duminică 6 ianuarie. În cadrul unei emisiuni la Antena 3, ministrul Mona Pivniceru a contestat și ea alegerile de la CSM. Pivniceru a declarat că alegerea Oanei Hăineală a fost viciată de faptul că Daniel Morar nu ar avea drept de vot în CSM. „Doamna Hăineală este președintele CSM, în mod regretabil aș putea adăuga. Dar s-au făcut discuții în spațiul public că secția de judecători a solicitat revocarea hotărârii prin care ea a fost aleasă și decizia a fost luată prin respingerea ei. Or, această decizie nu a fost luată niciodată pentru că nu s-a ajuns să se mai voteze”, a declarat Hăineală. Pivniceru a și prevăzut că în următoarele zile vor avea loc convulsii ale asociațiilor de magistrați și că hotărârea CSM prin care Hăineală a fost aleasă va fi contestată în instanță.
Luni 7 ianuarie. La 24 de ore după declarațiile ministrului Pivniceru, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) reacționează față de ședința de vineri a CSM. UNJR, prin președintele ei Natalia Roman, a contestat vehement alegerile din cadrul CSM. Președintele UNJR a declarat pentru gândul că a transmis CSM o cerere prealabilă de revocare a hotărârii prin care Oana Hăineală a fost aleasă președinte al Consiliului. „Dacă cererea va fi respinsă, mergem în instanță”, a declarat Roman.
În aceeași zi, CSM a făcut precizări, arătând că alegerile s-au desfășurat legal fără nici un fel de încălcare a legii. Consiliul Superior al Magistraturii a arătat că după votarea propunerii de revocare a învestirii Oanei Schmidt Hăineală în funcția de președinte al CSM au fost predate 11 buletine, toate de respingere a cererii, restul de șapte buletine de la ceilalți membri ai CSM nefiind predate.
Scandalul CSM s-a propagat la instanțele din țară. Judecătoria Râmnicu Vâlcea a declanșat luni procedura de revocare a lui Cristi Danileț din Consiliul Superior al Magistraturii, considerând că și-a exercitat necorespunzător atribuțiile încredințate ca membru al CSM, întrucât a participat la o procedură netransparentă de alegere a conducerii instituției.
Marți 8 ianuarie. Mona Pivniceru are o nouă ieșire la Antena 3 unde susține că un procuror nu poate conduce CSM-ul. Ministrul Justiției spune că noul șef al CSM ar trebui să își prezinte demisia.
CSM anunță că miercuri 9 ianuarie ar urma să aibe loc o nouă ședință CSM pentru alegerea unui vicepreședinte. Este preconizată o amânare a ședinței pentru că mai mulți membri ai CSM vor lipsi. Între timp și alte adunări ale magistraților din țară susțin revocarea lui Cristi Danileț din funcția de membru CSM.
Miercuri 9 ianuarie. Asociația Magistraților emite un comunicat în care solicită demisia membrilor CSM și anunță că dacă nu aceștia nu vor face acest pas vor fi revocați. Asociația Magistraților susține că lipsa de comunicare, de transparență și coeziune în interiorul CSM a fost percepută ca o abdicare de la principiile de imparțialitate și echidistanță, culminând cu ultimele evenimente prin care s-a creat o situație de criză fără precedent în sistemul judiciar.
Noul președinte al CSM reacționează public la acuzațiile asociațiilor de magistrați. Hăineală a declarat că revocarea ei nu mai poate fi realizată iar ea nu vede nici motiv pentru a-și prezenta demisia. „Este o diferență. Ca și act administrativ poate fi revocat, retractat de organul emitent până la momentul în care intră în circuitul civil și începe să producă efecte juridice. Acest moment s-a produs luni. Practic, mandatul de președinte al CSM a început să curgă de luni”, a spus Oana Schmidt Hăineală
Cristi Danileț a declarat că nu poate să fie revocat din funcția de membru al CSM doar pentru modul în care a votat săptămâna trecută, deoarece acest lucru ar însemna să își piardă independența. „Dacă noi am depinde de voința colegilor pe votul exprimat, ar însemna să nu mai fim independenți. În ceea ce mă privește, eu am spus public cum am votat săptămâna trecută, nu regret sub nicio formă votul acordat și chiar astăzi am întocmit un raport de activitate pe ultimul an, pe care l-am trimis către toate instanțele. Este vorba de judecătoriile pe care le reprezint, și colegii vor analiza activitatea mea în CSM, dacă a fost corespunzătoare sau nu”, a mai spus Danileț. Întrebat ce le răspunde celor care îi solicită demisia de onoare, Cristi Danileț a răspuns: „Eu am onoare, dar nu am motiv să demisionez”. El a precizat că deja mai multe judecătorii din țară, în special din Ardeal, au respins cererea de revocare a sa din funcție, unul dintre exemple fiind Judecătoria Oradea.
„Este necesara luarea unei pozitii ferme de susținere a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii”
Alegerea Oanei Hăineală în funcția de președinte al CSM nu este dezaprobată de toți magistrații. Procurorii de la toate parchetele din Brașov au emis un comunicat prin care arată că nu sunt de acord cu poziția AMR și au anunțat că s-au retras din AMR. Procurorii din Brașov arată că este absolut legal ca un procuror să conducă CSM-ul. „Alegerea legală și necontestabilă a unui procuror în funcția de președinte al CSM ar trebui să reprezinte o situatție de normalitate raportat la prevederile legale privind statutul membrilor CSM. Considerăm că este necesară luarea unei poziții ferme de susținere a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a statului procurorului din România, întrucât este inadmisibil ca rațiunea și bunul simț să capituleze în fața frustrării, a fațărniciei și a manipulării”, se arată în comunicatul procurorilor din Brașov.