Prima pagină » Știri » Cine vine în locul lui KOVESI? A fost demarată SELECȚIA procurorilor pentru conducerea DNA

Cine vine în locul lui KOVESI? A fost demarată SELECȚIA procurorilor pentru conducerea DNA

Cine vine în locul lui KOVESI? A fost demarată SELECȚIA procurorilor pentru conducerea DNA
Ministerul Justiției îl caută pe noul șef permanent al DNA. Marius Iacob, interimar

Ministerul Justiției a anunțat că organizează în perioada 9 iulie -30 iulie 2018 selecția procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție. Ministerul Justiției organizează, în perioada 09 – 30.07.2018, la sediul său din București, str. Apolodor, nr. 17, sectorul 5, cod 050741, selecția procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Selecția procurorilor pentru numirea procurorului-șef DNA se va desfășura în următoarele condiții:

a) publicarea anunțului privind funcțiile de conducere vacante pentru care ministrul justiției urmează să formuleze propuneri de numire și a modului de desfășurare a selecției;
b) depunerea cererilor de înscriere;
c) afișarea și publicarea listei procurorilor participanți la selecție care îndeplinesc condițiile legale de participare, lista cererilor respinse, cu indicarea motivului respingerii (nedepunerea înscrisurilor, neîndeplinirea condiției de vechime, etc.);
d) lista menționată la lit.c), precum și programarea interviurilor vor fi anunțate în aceeași zi, prin afișare la sediul Ministerului Justiției și prin publicarea pe pagina de Internet a acestuia;
e) analiza și evaluarea de către ministrul justiției a înscrisurilor depuse de către procurorii participanți la selecție;
f) susținerea de către procurorii participanți a unui interviu în fața ministrului justiției. Programarea interviurilor se va face la ore diferite, în ordine alfabetică, în funcție de numărul procurorilor participanți. Principalele aspecte ale interviurilor (întrebările și răspunsurile) vor fi consemnate în scris, pentru a servi ulterior la evaluarea procurorilor participanți la selecție;
g) evaluarea de către ministrul justiției a îndeplinirii de către procurorii participanți la selecție a standardelor de evaluare a interviului;
h) formularea propunerii/propunerilor motivate de numire în funcțiile de conducere;
i) afișarea la sediul Ministerului Justiției și pe pagina de Internet a acestuia a propunerii/propunerilor motivate de numire în funcțiile de conducere;
j) transmiterea propunerii/propunerilor la Consiliul Superior al Magistraturii Secția pentru procurori, însoțite de înscrisurile depuse de procurorii selectați în vederea propunerii de numire în funcțiile de conducere, pentru emiterea avizului;
k) transmiterea, de către Consiliul Superior al Magistraturii, ministrului justiției, a avizului privind numirea în funcțiile de conducere;
l) transmiterea la Președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere prevăzută de art. 54, alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, însoțită de avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Funcția de conducere vacantă pentru care se inițiază selecția, data și locul interviului, precum și modul de desfășurare a selecției se aprobă de către ministrul justiției, după care se afișează la sediul Ministerului Justiției și se publică pe pagina de Internet a acestuia.

Procurorii care vor să candideze trebuie să îndeplinească anumite condiții. Astfel, pot fi propuși pentru numirea în funcțiile de conducere procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror. Condiția de vechime trebuie îndeplinită până la data susținerii interviului în fața ministrului justiției. Nu pot fi propuși pentru numirea în funcțiile de conducere procurorii care au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea, precum și cei care au un interes personal, ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege. Procurorii care participă la selecție sunt obligați să dea o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informații înainte de anul 1990 și nici nu au colaborat cu acestea, precum și o declarație de interese care se actualizează anual ori în termen de 15 zile de la apariția unei schimbări sau de la data la care procurorul a luat cunoștință despre aceasta.

Procurorii care depun cererile de participare la selecție trebuie să le însoțească de următoarele înscrisuri:
a) dovada îndeplinirii condițiilor de vechime prevăzute de lege;
b) declarațiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c) un proiect managerial privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecție, care se depune atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe suport specific. Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăși 10 pagini. Planul și anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spațiere la 1,5 rânduri;
d) un curriculum vitae al procurorului, conform modelului comun european prevăzut în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1021/2004 pentru aprobarea modelului comun european de curriculum vitae;
e) minim 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea, în ultimii 5 ani;
f) ultimul raport de evaluare a activității profesionale a procurorului participant la selecție;
g) orice alte înscrisuri relevante.

Procurorii participanți la selecție susțin în fața ministrului justiției un interviu care constă în:

a) susținerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecție, sub următoarele aspecte:
– prezentarea sintetică a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție;
– identificarea unor eventuale disfuncții și vulnerabilități în activitatea unității structurii pentru a cărei conducere participă la selecție, precum și a soluțiilor propuse pentru prevenirea și înlăturarea acestora;
– propuneri pentru îmbunătățirea activității manageriale a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție;
b) compatibilitatea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere întocmit de procurorul participant la selecție cu rolul și funcțiile Ministerului Public;
c) verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, vizând, în esență, capacitatea de organizare,asumarea responsabilităților, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa în modernizarea managementului unității/structurii, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaționare și comunicare, capacitatea și disponivilitatea de a lucra în echipă și de a colabora colegii;
d) prezentarea viziunii asupra modului în care înțelege să organizeze instituția în vederea îndeplinirii atribuțiilor constituționale de promovare a intereselor generale ale societății și apărării ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor;
e) prezentarea viziunii cu privire la atribuțiile funcției pentru care participă la selecție în ceea ce privește coordonarea activităților de prevenire și combatere a criminalității în general și a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupție, evaziune fiscală etc.;
f) verificarea cunoștințelor specifice funcției pentru care participă la selecție;
g) verificarea aspectelor legate de motivația, conduita, integritatea și deontologia profesională, precum și alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de procurorul participant la selecție.

În cadrul interviului ministrul justiției este sprijinit de secretarii de stat din cadrul Ministerului Justiției. Ulterior, ministrul Justiției formulează propunere/propunerile motivată/motivate de numire pentru funcțiile de conducere. Apoi, propunerea/propunerile motivată/motivate de numire în funcția de conducere, însoțită de înscrisurile depuse de procurorul propus, se transmite Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului și se aduce, concomitent, la cunoștința publicului, prin afișarea la sediul Ministerului Justiției și publicarea pe pagina de Internet a acestuia.

Propunerea de numire în funcția de conducere prevăzută de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, însoțită de avizul Consiliului Superior al Magistraturii, se transmite Președintelui României, în vederea numirii în funcție a procurorului propus.

Marius Iacob, procurorul șef adjunct al DNA, asigură interimatul la conducerea Direcției, până când Augustin Lazăr, procurul general, va delega o persoană care să preia atribuțiile până la desemnarea unui nou procuror șef.

Potrivit regulamentului intern al DNA, atribuțiile șefului Direcției sunt preluate de către adjuncții acestuia. Procurorii șefi adjuncți sunt Marius Iacob și Călin Nistor. Având în vedere că Nistor este în concediu, atribuțiile, după revocarea Laurei Codruța Kovesi, sunt preluate de către Marius Iacob.

Urmează ca Augustin Lazăr, procurul general, să delege o persoană la conducerea DNA, până la desemnarea unui nou procuror șef.

Citește și