Copreședintele ALDE Daniel Constantin a declarat, luni, la ora Guvernului, că numirile de prefecți făcute de premierul Cioloș ”au o puternică influență politică”.
”Motivul pentru care grupul ALDE a solicitat prezența dvs în plen ține nu neapărat de schimbările operate la nivelul prefecților, ci de numirile pe care Executivul le-a făcut în această perioadă și mai ales de criteriile necunoscute pentru noi care au stat la baza acestor decizii. (…) Am constatat că numirile făcute au o puternică influență politică. Au fost instalați în funcție prefecți și subprefecți foști membri PNL, PDL, actuali membrii PNL, PDL care sunt suspendați din funcție sau apropiați ai PNL sau ai PDL”, a susținut copreședintele ALDE, de la tribuna Parlamentului.
Daniel Constantin a contestat prefecții numiți de Dacian Cioloș în județele Argeș, Botoșani, Brăila, Satu Mare, Vaslui, Neamț.
”(…) județul Argeș, domnul prefect Soare este membru suspendat al PNL în conformitate cu propria declarație. La Vaslui, despre domnul Daniel Olteanu, copreședinta PNL declara anul trecut că ar putea fi un candidat PNL foarte bun candidat la Primăria Bârlad. Dan Nechifor, prefect al județului Botoșani, a mai fost prefect susținut tot de PNL. Cochino Mădălina prefect al județului Brăila, de asemenea, cu sprijinul PNL. (…) Radu Bud de la satu Mare un cunoscut membru PNL”, a spus Daniel Constantin.
Copreședintele ALDE a susținut că la fel de problematică este și activitatea celor care au fost numiți în funcția de prefect, făcând trimitere la criza bebelușilor și la criza apei din județul Neamț.
”Suntem îngrijorați de această decizie luată de Guvern care pare că are un vizibil substrat politicianist prin care se urmărește obținerea de beneficii electorale pentru cei din PNL, PDL”, a conchis Daniel Constantin.
În opinia sa, premierul ar trebui să recunoască faptul că ”tehnocrația nu poate să funcționeze în România”.
Deputatul UNPR Florin Gheorghe a declarat, pe parcursul dezbaterii, că la finalul acestei legislaturi aleșii vor rămâne cu impresia că ”reforma tehnocratică înseamnă schimbarea unor prefecți politici, cu alții la fel de colorați în opțiunile lor politice”.
”Luând în calcul că ne apropiem cu pași repezi de finalul acestei legislaturi personal, am puternice rezerve că aceste reforme se vor mai realiza. Așadar, vom rămâne cu imaginea că tehnocrația înseamnă vorbe frumoase, iar reforma tehnocratică înseamnă schimbarea unor prefecți politici, cu alți prefecți, la fel de colorați în opțiunile lor politice”, a declarat deputatul UNPR Florin Gheorghe.
La rândul său, deputatul UDMR Mate Andras a afirmat că dacă activitatea unui prefect este de competența Guvernului, un ministru al Justiției nu are dreptul să spună că ”discuția despre drepturi este un lux teoretic”.
”Activitatea unui prefect, într-adevăr, este de competența Guvernului. Guvernul prin premier are acest drept de a schimba prefecții și a numi alții, dar nu cred că un ministru al Justiției să aibă dreptul să spună și citez ce a apărut în presă că >. Păi, dacă dreptul persoanelor în România este un lux, eu renunț să mai susțin alocuțiunea”, a spus el.
Deputatul MP Clement Negruț i-a transmis premierului că și-a ”ratat menirea din start”.
”Fac doar o mică referire la județul Alba. Prefectul de Alba (…) la nici 24 de ore de la destituirea din funcția de prefect este copreședinte ALDE. Despre ce vorbim aici, dragii mei? Până unde poate să meargă ipocrizia? Domnule prim-ministru, vă vorbesc și în calitate de înalt funcționar public (…) s-a uitat depolitizarea instituției prefectului. Este mai politică ca niciodată. Din păcate, dumneavoastră, domnule prim-ministru, v-ați ratat menirea din start, pentru că prin programul dumneavoastră de guvernare ați dat dovadă de inconsecvență”, a spus susținut deputatul.
Ministrul Justiției, Raluca Prună, a scris luni pe pagina sa de Facebook, că discuția despre drepturi este un ”lux teoretic”.
”Câteva clarificări esențiale, tot pentru formatorii de opinie. 1 — Ordonanțele de urgență sunt acte cu putere de lege. 2 — OUG adoptată vineri nu restrânge drepturi și libertăți, ci tocmai le face efective. Cu o urmărire penală și o combatere a infracționalității slabe, discuția despre drepturi e un lux teoretic. 3 — SRI nu a primit absolut nicio competență pe care nu o avea până la decizia 51/2016 a CCR. Competențele sale de cercetare penală specială după OUG sunt exclusiv limitate la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică pentru infracțiuni din titlul X din Codul Penal și terorism. Pentru toate aceste infracțiuni urmărirea penală este proprie, i.e. exclusiv la procuror, la nimeni altcineva — nu polițist, fie el și judiciar, nu alt organ de cercetare penală specială. România nu face aici nicio excepție. Celor care invocă incorect exemplul altor state membre le sugerez să se uite la agenda europeană pe JAI”, a scris ministrul, luni, pe pagina sa de Facebook.