Cioloș, despre scandalul cărnii de cal: Nu e o problemă de siguranță alimentară, ci un risc de fraudă

Scandalul cărnii de cal nu reprezintă o problemă de siguranță alimentară, ci una de risc de fraudă, a declarat luni, într-o conferință de presă, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș.

„Nefiind portofoliul meu nu vă pot da detalii. Eu sunt plecat din Bruxelles de câteva zile. Din elementele pe care le avem, în primul rând nu e o problemă de siguranță a alimentelor sau o problemă sanitară. E o problemă de risc de fraudă, deci de utilizare frauduloasă a cărnii de cal, vândută drept carne de vită”, a spus Cioloș.

El a adăugat că până în prezent autoritățile române au colaborat bine cu Comisia Europeană, care prelucrează datele obținute.

„Pânâ în momentul de față, Comisia Europeană nu are date care să incrimineze un stat membru sau altul sau un agent economic sau altul. Verificările sunt în curs”, a spus Cioloș.

Prezent la conferință, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că din România nu a fost exportată carne de cal greșit etichetată, autoritățile verificând cele două abatoare menționate de firma franceză, dar suspiciunile nu s-au confirmat, astfel că frauda s-a produs „undeva dincolo de granițele României”.

Cantități importante de carne de cal – până la 100% – au fost descoperite în Marea Britanie în carne pentru friptură, apoi în lasagna și spaghete bolognese care ar fi trebuit să conțină vită. Carnea pentru friptură a fost furnizată de companii britanice și irlandeze, iar lasagna și spaghetele bolognese de compania franceză Comigel. Aceasta din urmă s-a aprovizionat de la compania franceză Spanghero, care afirmă că a cumpărat carne din România. Asociațiile profesionale românești din domeniul alimentar au respins însă aceste acuzații, afirmând că originea problemei nu este în România.

Premierul Victor Ponta a declarat luni că Ministrul Agriculturii și celelalte autorități cu atribuții în domeniu vor solicita în numele României ca firmele vinovate de scandalul cărnii de cal, „din Franța, Luxemburg sau altă parte”, să răspundă direct, deoarece România nu trebuie tratată ca „suspectul de serviciu”.