Cititi motivarea deciziei CCR privind revocarea lui Kovesi

„Una dintre condițiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului român o constituie buna funcționare a autorităților publice, cu respectarea principiilor separației și echilibrului puterilor, fără blocaje instituționale. De asemenea, textul art.146 lit.e) din Constituție nu conferă Curții Constituționale atribuția de a constata doar existența conflictelor juridice de natură constituțională, ci pe aceea de a soluționa aceste conflicte”, se arată în motivarea Curții.

MOTIVAREA CCR ÎN CAZUL CODRUȚEI KOVESI

De aici reiese și decizia CCR de a anunța și ce măsuri trebuie luate pentru ca acest conflict instituțional președinte-ministrul Justiției să nu mai existe, indicând șefului statului revocarea procurorului șef al DNA.

„Astfel, indiferent de autoritatea care a generat conflictul juridic de natură constituțională, aceasta are obligația, în coordonatele statului de drept, să respecte și să se conformeze celor constatate prin decizia Curții Constituționale. Raportat la cauza de față, Curtea constată că, din adresa Președintelui României prin care a refuzat să dea curs propunerii de revocare din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție a doamnei Laura Codruța Kövesi, rezultă, în mod indubitabil, îndeplinirea condițiilor referitoare la regularitatea și legalitatea procedurii, sens în care este și aprecierea Curții Constituționale. Prin urmare, Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi”, se arată în motivare.

Curtea Constituțională decide:
„1. Constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministrul justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi.

2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Președintelui României, prim-ministrului și ministrului justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”

Pe 30 mai, CCR a stabilit, cu majoritate de voturi, existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și președintele României, generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA. Curtea Constituțională a arătat, în comunicatul oficial privind decizia de existență a conflictului instituțional între președinte și ministrul Justiției, că șeful statului urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.

„Decizia CCR valorifică principiul constituțional potrivit căruia procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției. Președintele României nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competențelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul Justiției, care are astfel de competențe, stabilite atât la nivel constituțional, cât și la nivel infraconstituțional”, afirma, într-o postare pe Facebook, în ziua anunțului CCR, ministrul Justiției Tudorel Toader.

În schimb, președintele Klaus Iohannis a fost reținut în declarații, în perioada de după decizia CCR, afirmând de abia marți că va aștepta motivarea CCR referitoare la revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, adăugând însă că procurorii nu trebuie să fie „controlați politic” și că aceștia sunt sub autoritatea, nu în subordinea ministrului Justiției.

„Aștept motivarea Curții, pe care o vom citi până o înțelegem sau până înțelegem ceva din ea, după care voi comunica ce trebuie făcut sau ce voi face eu mai exact. Însă la momentul acesta pot să vă spun două-trei lucruri care țin evident de această temă. Această decizie a Curții aparent vorbește doar despre o chestiune foarte concretă de revocare sau nerevocare a procurorului șef DNA. În realitate, însă, sunt mult mai multe teme care apar, care sunt readuse în discuție și care merită discutate. Bunăoară, Statutul procurorilor. Eu, personal, sunt convins și voi acționa în consecință, evident că procurorii trebuie să fie independenți. Procurorii în niciun caz nu trebuie să fie controlați politic. Procurorii nu pot fi în subordinea unui politician, fie el și ministru. În consecință, orice am face noi, în România, ca stat, trebuie să asigure independența procurorilor pentru a garanta o justiție independentă”, a spus Iohannis.

O decizie fără precedent a fost luată marți de către judecătorii Curții, care au sesizat Comisia de la Veneția, Secretarul General al Consiliului Europei și Președintele Conferinței Curților Constituționale Europene în legătură cu atacurile împotriva CCR, după decizia care o vizează pe Kovesi.

„Plenul Curții Constituționale a României, întrunit la data de 5 mai 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, în prezența tuturor membrilor săi, sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și a Președintelui Conferinței Curților Constituționale Europene în legătură cu atacurile virulente declanșate împotriva Curții Constituționale, prin care unii reprezentanți ai unor autorități publice, precum și ai unor partide parlamentare au discreditat și delegitimat autoritatea acestei instituții fundamentale a statului – garantul supremației Constituției – fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale”, se arată în comunicatul remis MEDIAFAX de către CCR.

Totodată, sursa citată arată că acțiunile din ultima vreme sunt de natură să pună în pericol democrația și statul de drept.

„Chiar îndemnuri adresate populației și Președintelui statului să nu respecte și să nu pună în aplicare Decizia Curții Constituționale nr.538 din data de 30 mai 2018, privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului. Plenul Curții Constituționale a considerat că aceste acțiuni sunt de natură să pună în pericol democrația, statul de drept și funcționarea justiției constituționale”, se completează în comunicat.