CJ Vaslui va sprijini financiar Patriarhia pentru construirea Catedralei Mânuirii Neamului

Consiliul Județean Vaslui va sprijini financiar Patriarhia Română pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, a anunțat președintele instituției, Dumitru Buzatu, care însă nu a precizat ce sumă va acorda Bisericii, în condițiile în care nu este cunoscut încă bugetul județului.

Patriarhia Română va primi sprijin financiar din partea Consiliului Județean (CJ) Vaslui pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, în urma unei solicitări scrise transmisă de reprezentații Bisericii către autoritățile vasluiene, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Președintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, a spus că va da curs cererii, însă nu a putut preciza ce sumă va ajunge în conturile Patriarhiei, având în vedere că încă nu se cunoaște proiecția bugetară pe anul 2014.

„Odată ce vom cunoaște bugetul județului Vaslui, vom putea întocmi un proiect de hotărâre cu suma ce va fi acordată Patriarhiei Române, proiect ce va fi supus spre aprobare în cadrul plenului Consiliului Județean. Nu văd de ce nu am contribui la construirea Catedralei Mânuirii Neamului, în condițiile în care acest edificiu va fi unul reprezentativ pentru credincioșii ortodocși și pentru țara noastră”, a declarat, miercuri, pentru corespondentul MEDIAFAX președintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu.

Potrivit acestuia, CJ Vaslui va acorda sprijin financiar tuturor cultelor din județ care fac solicitări în acest sens, în măsura în care este posibil și în conformitate cu prevederile legale.

Catedrala Mânturii Neamului are trei niveluri subterane, la primele două urmând să fie amenajate săli polivalente pentru activități culturale, educative și religioase, de dimensiuni similare bisericii de deasupra, în timp ce al treilea va cuprinde doar spații tehnice pentru instalații.

Lucrările la Catedrala Neamului au început în 2010, primele escavări fiind făcute în 2011, când au fost scoși 100.000 de metri cubi de pământ, declara, în primăvara anului trecut, agenției MEDIAFAX, inginerul Petre Chiuță, consilier patriarhal de la Sectorul Monumente și construcții bisericești al Patriarhiei Române.

„Prima construcție, la 16 metri sub pământ, este o sală polivalentă Acolo, de jur împrejurul sălii în formă de navă, sunt spații tehnice și culoare de circulație. Următorul nivel este la minus 11 metri. Și aici va funcționa o altă sală polivalentă, spațiul fiind amenajat identic cu cel de la nivelul minus 16. Singura diferență este dată de înălțimea sălilor. Urmează apoi un ultim spațiu, la 6,8 metri sub pământ. La acest nivel vor fi amenajate doar spații de circulație și spații tehnice pentru instalații. Urmează cota zero, care este cu cinci metri mai sus decât terenul natural”, explica inginerul.

La nivelul zero, începe în acestă vară construcția bisericii, care va ajunge la stadiul de tencuială probabil în 2015. Corpul bisericii va ajunge la înălțimea de 54 de metri, iar turla și crucea din vârf vor da întregului ansamblu înălțimea de 120 de metri, declara, la rândul său, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.

Complexul va avea șase lifturi de mari dinemsiuni, scări de acces, dar și rampă pentru persoanele cu handicap.

Până acum, pentru infrastructura catedralei au fost folosiți 52.000 de metri cubi de beton și 13.000 de tone de armătură.

Părintele Stoica mai preciza că pentru reducerea costurilor de execuție și asigurarea unei responsabilități sporite a tuturor celor implicați în realizarea lucrărilor, Patriarhia Română nu a încredințat construirea întregului edificiu unui antreprenor general, ci a optat pentru contractarea distinctă a fiecărei categorii de lucrări firmelor de execuție cu cea mai mare experiență în diferite specialități, iar selecția fiecărei firme de execuție s-a făcut prin licitație.