Clădirile de utilitate publică din România, obligate să asigure rastele pentru biciclete. Parlamentul a aprobat legea
Parlamentul a adoptat, miercuri, o lege prin care toate clădirile de utilitate publică sunt obligate să asigure locuri speciale pentru parcarea bicicletelor (rastele).
Reprezentanții autorităților locale așteaptă apariția normelor metodologice, pentru punerea în aplicare a legii.
„Important este să vedem normele metodologice, modelul sau tipul de rastel la care se face referire, apoi vor urma etapele de previzionare a costurilor, de includere a investiţiei în bugetul local şi de demarare a procedurii de achiziţie. De asemenea, costurile rastelurilor pot diferi în funcţie de sistemul de prindere a acestora la sol, de sistemul anti-furt, dacă e prevăzut în normele de aplicare a legii”, a declarat Alina Pintilie, director de Comunicare în cadrul Primăriei Timişoara, citat de Mediafax.
De la bugetul local, cei mai mulţi bani ar urma să meargă pentru dotarea cu rastele a şcolilor. Doar în Timişoara sunt aproximativ 300 de clădiri în care funcţionează unităţi de învăţământ, iar un preţ mediu de 500 de lei pe rastel, arată o investiţie de 150.000 de lei, fără sisteme anti-furt.
Cât reprezintă, de fapt, piața autohtonă de biciclete. N-ai fi spus că vorbim de sute de milioane de euro
Rezultatele unei cercetări recente care a avut în vizor piața autohtonă de biciclete relevă că, anul trecut, aceasta a atins la o cifră de vânzări de-a dreptul impresionantă, și anume 150 milioane de euro, iar trendul este unul ascendent, românii fiind dispuși să plătească, în medie, aproximativ 650 lei pentru o bicicletă de copii și 1100 lei, pentru o bicicletă de adulți.
Și asta în condițiile în care, spun cei de la Bekid, în Germania, locuitorii sunt dispuși să plătească de 5-6 ori mai mult pentru o bicicletă, cauza fiind nu doar puterea de cumpărare net mai mare, ci și infrastructura modernă pentru bicicliști.
Bulgarii și românii „pedalează” cu sârg către locurile fruntașe la producția de biciclete
Având o producție de 0,52 milioane biciclete în 2019, tandemul format din Bulgaria și România ocupă locul VII la producția acestui tip de vehicule rutiere cu două roți așezate în linie.
Blocul comunitar (UE27) a produs în cele 12 luni ale anului trecut nu mai puțin de 11,4 milioane de biciclete, o majorare de procentaj de 5% față de 2018 și de nu mai puțin de 10 puncte procentuale față de anul 2014, conform statisticilor publicate joi, 13 august 2020, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Dintre cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene (UE), cei mai importanți producători de biciclete au fost: Portugalia (2,7 milioane de bucăți), Italia (2,1 milioane unități), Germania (1,5 milioane biciclete), Polonia (0,9 milioane bucăți) şi Olanda (0,7 milioane unități).
Acest top cinci state UE sunt responsabile pentru circa 70% din producţia totală de biciclete a UE în 2019. Urmează apoi Franţa (0,55 milioane de biciclete), Bulgaria şi România (ambele cu 0,52 milioane de biciclete).