CLASA PREGĂTITOARE – un experiment pentru copii, părinți și dascăli, din 10 septembrie

Ideea introducerii clasei zero în ciclul primar, după modelul de succes din multe țări cu învățământ performant, va fi pusă în practică în România fără să fi fost experimentată și pregătită suficient, ceea ce riscă să bulverseze un sistem oricum fragil din pricina schimbărilor frecvente.

Trecerea grupei pregătitoare la ciclul primar și, implicit, transformarea ei în clasa zero au fost prevăzute în Legea educației din 2010.

Teoretic, de la promulgarea actului normativ și până la startul anului școlar 2012-2013 era timp suficient pentru a pune la punct clasa pregătitoare. Practic, după o „rețetă” autohtonă probată și în alte situații, s-a ajuns ca aproape totul să fie aranjat pe ultima sută de metri, cu multe semne de întrebare referitoare la ce va fi după 10 septembrie, data începerii noului an școlar.

Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, în mandatul căruia a fost aprobată Legea educației, a vorbit în detaliu despre introducerea clasei pregătitoare la 22 ianuarie 2012, respectiv cu șapte luni și jumătate înainte de începerea noului an școlar.

Funeriu a explicat atunci că măsura este necesară întrucât România are cea mai bătrână populație școlară la debutul învățământului obligatoriu din Europa, iar prin ea se urmărește trecerea firească de la joacă la învățare. Prima consecință bună – peste 20.000 de copii care, pe vechea legislație, nu ar fi fost cuprinși în nicio formă de învățământ se vor regăsi printre cei care merg la clasa pregătitoare în 2012, întrucât aceasta devine obligatorie.

Din nefericire, însă, clasa pregătitoare a început cu stângul încă de la înscrierea copiilor în circumscripția de care aparțin. Mulți părinții au fost nevoiți, pentru a-și putea înscrie copiii la școala dorită, să scoată din buzunar „atenții” și să apeleze la trucuri precum schimbarea domiciliului sau a etniei ori divorțul, totul transformându-se într-un veritabil scandal public. „Este fundamental să dăm cât mai multă libertate părinților în alegerea școlilor și să asigurăm transparența modului de înscriere. Prin procedurile din acest an, exact acest lucru îl înfăptuim: transparență și o implicare cât mai mare a părinților asupra viitorului copilului lor. Am dat toate dispozițiile pentru ca școala să meargă cât mai mult către părinți”, explica Funeriu, detașat de realitate.

Una peste alta, Ministerul Educației a centralizat datele înscrierilor pentru anul școlar 2012-2013, anunțând 127.665 de copii în clasa pregătitoare și 171.885 în clasa I, numere aproape egale cu cele al preșcolarilor recenzați.

Așadar, sunt copii pentru clasa pregătitoare, și nu puțini, dar există și spații în care să învețe aceștia?

Școlile au avut astfel nevoie de spații suplimentare unde să își organizeze noile clase, unii directori fiind practic obligați să renunțe la cancelarii sau la unele laboratoare – de fizică, biologie sau chimie.

Actuala conducere a Ministerului Educației afirmă că introducerea clasei zero a fost insuficient pregătită.

„Fosta conducere a ministerului nu a făcut un studiu de impact înaintea înființării clasei pregătitoare, motiv pentru care nu se poate spune dacă va fi sau nu o reușită. Nu a existat un studiu de impact, nimeni nu s-a gândit cum se va rezolva acest lucru, dacă va fi o reușită sau nu, chiar nu i-a interesat, pentru că, dacă i-ar fi interesat, nu am fi discutat acest subiect. Vor fi școli unde spațiul nu există, dar pe copil trebuia să-l înscrii dacă era în circumscripție, chiar dacă nu aveam spațiu trebuia înscris, și se va învăța, probabil, în trei schimburi. Școala pe care am condus-o, Colegiul Național «Mihai Eminescu» din București, este în această situație: trei clase în plus, clasele nu mai pot fi utilizate de alți elevi, rămân blocate și atunci multe școli au desființat laboratorul de informatică, de chimie, de biologie, biblioteca… Știu școli unde s-a desființat cancelaria, în București, de exemplu”, spune secretarul de stat Fedorca.

Secretarul de stat a mai spus că fiecare director de școală a fost nevoit să se descurce cum a putut pentru a găsi spații. „Fiecare director se descurcă cum poate, apelează la o casă din vecini unde închiriază două camere și le transformă în săli de clasă pe o perioadă de un an, doi ani, până se reglează lucrurile. Eu, de exemplu, am găsit o clădire în apropierea școlii, la două minute, unde am reușit să obțin două spații unde copiii din clasa pregătitoare să învețe în apropierea școlii. Pentru că, dacă desființezi laboratoare, nu mai poți rămâne colegiu național, pentru că nu mai corespunzi standardelor”, a explicat Fedorca.

Mai mult, ministrul Ecaterina Andronescu a afirmat că introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar, din toamnă, este o idee năstrușnică, forțată și nefinanțată, care, în școlile cu clase I-XII, va aduce la un loc copii de 6 ani și tineri de 18, motiv pentru care, după primul semestru, va fi făcută o evaluare.

O altă problemă legată de clasa zero este reprezentată de personalul didactic necesar. Oficialii ministerului susțin că la clasa pregătitoare nu vor preda cadre didactice debutante, acoperirea necesarului de dascăli urmând să fie realizată prin transferuri și detașări. Resursa umană calificată și informată nu poate fi însă luată decât din sistem, asumând riscul unui haos general cauzat de mutarea profesorilor de la o clasă la alta și încălcând regula nescrisă a școlii românești prin care învățătorul care preia o generație de copii în clasa I o duce pe aceasta până în clasa a IV-a.

Instruirea cadrelor didactice pentru clasa pregătitoare a început luni, 27 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor. În acest interval, însă, trebuie pregătite 8.000 de cadre didactice, pentru că, și în cazul profesorilor cu zeci de ani de experiență, este nevoie de o pregătire specială pentru a putea prelua clasa zero.

Pentru dotarea cu materiale didactice, în 30 mai, Guvernul a alocat 23 milioane lei pentru cele 5.500 de clase pregătitoare din toată țara.

Până de curând, oficialii Ministerului Educației spuneau că nu există bani în buget și pentru amenajarea unor spații de joacă pentru copii.

Deloc de neglijat este și problema grupurilor sanitare din școli. Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a declarat recent că, pentru copii din clasele pregătitoare, va fi nevoie să fie amenajate grupuri sanitare separate. De acest lucru ar trebui să se ocupe, însă, primăriile, care au în administrare unitățile de învățământ.

Dar, de fapt, cum a fost gândită clasa pregătitoare? Din punct de vedere al programei, în clasa pregătitoare, copilul va învăța prin metode adecvate vârstei tot ceea ce îi este necesar pentru a face față cu succes clasei I. De exemplu, copiii își vor dezvolta capacitatea de a comunica, vor stabili sau consolida primele contacte cu lumea numerelor și a literelor, vor învăța să observe mediul înconjurător și să interacționeze cu ceilalți copii și cu adulți prin jocuri didactice, activități în echipă, activități de descoperire, prin desen sau muzică. Nu în ultimul rând, copiii vor beneficia de ore special destinate unei pregătiri fizice armonioase.

În clasa pregătitoare, elevii nu vor da niciun fel de testări și nu vor primi note și calificative, însă cadrul didactic va putea să utilizeze modalități de încurajare și de recompensare specifice vârstei. Evaluarea copilului se va face la sfârșitul anului școlar, sub forma unui raport scris întocmit de învățător.

Sala de clasă din școală, inclusiv mobilierul, va fi adaptată vârstei copiilor (6 ani). Mobilierul (măsuță și scaun pentru fiecare copil) trebuie achiziționat de fiecare școală, pe banii ministerului, până la 9 septembrie.

Trăgând linie, majoritatea pregătirilor necesare pentru clasa zero ar urma să se încheie, teoretic, cu o zi, două, cel mult trei înainte de începerea noului an școlar. Apoi, după 10 septembrie, copiii și profesorii vor afla împreună, la școală, dacă introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar este un succes, un fiasco sau doar o nouă măsură grăbită, la care s-ar putea renunța anul viitor.