Claudiu Săftoiu: Câți bani le va da TVR celor 635 de angajați concediați

Claudiu Săftoiu, președintele-director general al TVR, spune, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că Televiziunea Română trebuie să plătească o sumă de 16,5 milioane de lei celor 635 de angajați care vor fi concediați, urmând ca, de la 1 martie, instituția să intre într-un proces „de renaștere”.

Miercuri, în aceeași zi în care Consiliul de Administrație (CA) al Societății Române de Televiziune (SRTv) a aprobat punerea în aplicare a noii scheme organizaționale, care va deveni operațională de la 1 februarie, Claudiu Săftoiu a acordat MEDIAFAX un interviu în care explică pe larg necesitatea concedierilor colective și planurile pentru „renașterea” Televiziunii Române.

Potrivit lui Claudiu Săftoiu, în prezent, TVR are un număr total de 3.150 de angajați, dintre care, de la 1 februarie, vor rămâne 2.450, în timp ce 635 de persoane vor fi concediate. Totodată, 65 de persoane (până la cifra de 3.150) rezultă din numărul angajaților ale căror contracte de muncă sunt suspendate într-o formă sau alta și astfel, în prezent, nu reprezintă costuri pentru TVR, a explicat Săftoiu.

„Este vorba despre despărțirea de un grup, de o comunitate, care de la an la an s-a mărit în Televiziunea Română, din cauza unui management defectuos. Acesta a fost rolul corectiv al restructurării dureroase și dificile, dar absolut necesare și obligatorii”, spune Claudiu Săftoiu.

TVR are în momentul de față o pierdere cumulată de circa 130.000.000 de euro, în timp ce datoriile fiscale acumulate de televiziunea publică la bugetul de stat sunt în cuantum de 65.000.000 de euro. Astfel, din luna februarie, TVR trebuie să plătească în fiecare lună la bugetul de stat în jur de 1.000.000 de euro, pentru a-și achita datoriile.

De asemenea, în urma concedierilor colective, TVR trebuie să plătească salarii compensatorii care au fost bugetate la 16.500.000 de lei (aproximativ 4.000.000 de euro).

„Proiecția financiară pe care am previzionat-o pentru 2013 include și sumele necesare pentru plata salariilor compensatorii”, explică Claudiu Săftoiu, precizând că, în urma concedierilor colective, presiunea financiară asupra TVR se va reduce cu aproximativ 30%.

Pe de altă parte, Claudiu Săftoiu are planuri mari pentru Televiziunea Română. Astfel, TVR va accesa în luna februarie un credit operațional, în valoare de până la 20.000.000 de euro, pentru refinanțarea datoriilor, dar și pentru repornirea producției de televiziune, în jurul datei de 1 martie.

Printre planurile lui Săftoiu se numără și dezvoltarea parteneriatului TVR News – Euronews, prin creșterea procentului de conținut românesc pe TVR News, odată cu preluarea lucrărilor Parlamentului, dar și prin operarea din nou în regim de breaking news.

TVR Cultural este un alt aspect care îl preocupă pe Săftoiu: „Nu voi accepta niciodată să se spună că a fost un capriciu al președintelui-director general suspendarea licenței TVR Cultural și închiderea temporară a canalului. A fost singura soluție a momentului, pentru care încă o dată plătesc acest tribut al unei acțiuni aparent brutale. Însă este bine de știut că, în perioada următoare, și este vorba despre anul acesta, misiunea culturală a televiziunii publice va fi asumată într-o formulă de parteneriat despre care vom vorbi la momentul la care se va apropia de concretizare”.

De asemenea, conducerea TVR vrea să transforme TVR 3 într-un post dedicat zonelor rurale, „României profunde”, în care accentul să cadă pe zona agricolă. „În așa fel încât TVR 3 să devină o expresie a dimensiunii rurale a României, în genul producției «Viața satului»”, spune Claudiu Săftoiu.

Foto: Publimedia (Ovidiu Micsik)

Toate acestea vor fi posibile, însă, numai dacă se va reuși „eficientizarea costului, orei/ minutului de transmisie la TVR”. „Aceasta este ambiția mea. Să realizăm producții de televiziune de calitate, în condițiile în care costul acestora să fie unul adecvat posibilităților și adaptat realităților financiare”, spune Săftoiu.

Pe de altă parte, Claudiu Săftoiu spune că „nu are în niciun caz o emoție” în ceea ce privește legalitatea deciziilor și inițiativelor luate în acest proces de restructurare, precizând că va merge în fața Parlamentului pentru a prezenta un raport cu rezultatele restructurării oricând va fi chemat. „Și astăzi dacă cineva îmi spune «Mulțumesc, pleacă!», voi pleca cu fruntea sus. Nimic din ceea ce am făcut în ultimele șapte luni nu îmi poate fi reproșabil la nivelul bunei-credințe, al seriozității și al respectării legalității”, spune Săftoiu.

Întrebat dacă mai are sprijinul PNL și al lui Crin Antonescu, care l-au susținut pentru numirea în funcția de președinte-director general al TVR, Claudiu Săftoiu spune: „Retragerea sprijinului politic nu-i treaba mea. În perioada aceasta nu am avut aproape deloc timp să vorbesc, să mă întâlnesc cu oameni politici. Am rămas închis, cu bună-știință, în interiorul instituției, pentru că am dorit – și cred că lucrul acesta în percepția publică s-a realizat într-o măsură semnificativă – ca de mandatul meu la TVR să se lege un singur cuvânt: reorganizare. Și nu politizare”.

Prezentăm integral interviul acordat MEDIAFAX de Claudiu Săftoiu, președintele-director general al Televiziunii Române:

Reporter: Consiliul de Administrație al TVR a aprobat miercuri noua organigramă a Televiziunii Române, care va intra în vigoare de la 1 februarie 2013. Făcând un calcul între numărul de angajați pe care îi are Televiziunea Română în prezent și numărul de posturi care vor rămâne după 1 februarie, a rezultat un număr de 698 de persoane care vor fi concediate. Cine sunt cei concediați și cine sunt cei care își vor desfășura în continuare activitatea în TVR?

Claudiu Săftoiu: În momentul acesta, în Televiziunea Română sunt 3.150 de angajați. Cifra celor care vor pleca se calculează însă altfel. Numărul persoanelor care urmează a fi preavizate, începând cu 1 februarie, în vederea scoaterii din sistem este de 635, urmând ca 2.450 să rămână în TVR. Diferența de 65 de persoane, până la cifra de 3.150, rezultă din numărul angajaților ale căror contracte de muncă sunt suspendate într-o formă sau alta și astfel, în prezent, nu reprezintă costuri pentru TVR.

Aceste persoane își vor relua, treptat, activitatea, în paralel cu ieșirile naturale din sistem, de unde și cifra redusă față de calculul dumneavoastră. Am avut astăzi (miercuri, n.r.) o ședință de Consiliu de Administrație, în care cel mai important lucru a fost respectarea Contractului Colectiv de Muncă. În acest sens, am avut consultări cu sindicatul, cu care am negociat cu privire la stabilirea unui număr de cazuri sociale pe care domniile lor le-au considerat grave. S-a pornit de la o listă inițială de aproximativ 460 de cazuri, s-a ajuns la 55.

Cei care rămân în Televiziunea Română sunt cei care au trecut prin procesul de selecție de personal. Nu a fost un concurs la TVR, a fost o selecție de personal în vederea concedierilor colective. Din acest punct de vedere, nu a existat niciodată o medie minimă care să reprezinte linia de admis/respins. Organizarea procesului de selecție de personal s-a produs în condițiile în care Societatea Română de Televiziune, fiind în imposibilitatea financiară de a accesa un serviciu de selecție de personal autorizat, foarte scump, a ales această cale prin care, legal, prin decizii succesive ale Consiliului de Administrație să constituie comisii de evaluare în sensul selecției de personal. Cei care pleacă sunt oamenii care au obținut rezultate mici în urma evaluărilor. În situația în care am avut un număr de 695 de contestații, trebuie spus că, dintre acestea, 76 au influențat numărul celor care pleacă sau al celor care rămân.

Rep.: Ce înseamnă că au influențat rezultatul?

C. S.: Înseamnă că, după suprapunerea rezultatului final al selecției peste numărul de locuri de muncă defalcat pe domenii și specialități, doar pentru un număr de 76 de contestatari trebuia găsit loc, fără a crește numărul concediabililor. SRTv, în acest moment, prin proiecția financiară pe care a previzionat-o pentru 2013, include și sumele necesare pentru plata salariilor compensatorii. În momentul acesta, salariile compensatorii au fost bugetate la 16.500.000 de lei.

Rep.: Vă referiți la banii pe care îi obțineți de la bugetul de stat sau la banii pe care TVR îi obține din surse proprii (taxa TV, publicitate etc.)?

C. S.: Din surse proprii. În acest moment, din taxa TV și din veniturile obținute din publicitate în mod consecvent, lunar, Televiziunea Română încasează aproximativ 5.500.000 de euro. Începând cu luna februarie, ANAF a solicitat – în urma memorandumului aprobat de Guvern pentru eșalonarea datoriilor SRTv, în cuantum de 65.000.000 de euro, pe o perioadă de 7 ani – ca numai în anul 2013 Televiziunea Română să plătească 10.000.000 de euro datorii la statul român, lunar aproximativ 1.000.000 de euro. De asemenea, 2.155.000 de euro merg lunar pentru salarii, 760.000 de euro sunt taxele care trebuie plătite la stat de către angajator, 1.073.000 de euro sunt datoriile restante către UEFA, prin scrisoarea de executare din august 2012, din partea RBS, 755.000 de euro sunt eșalonări la terți. De asemenea, sunt 900.000 de euro care trebuie plătiți lunar la bugetul statului, în contul contribuțiilor angajatului (stopaj la sursă). Suntem descoperiți în momentul acesta cu 762.300 de euro lunar. Este practic suma care lipsește Televiziunii Române pentru ca datoriile să nu se mai rostogolească peste datoriile pe care le acumulăm, dacă nu le plătim către terți și care sunt deja reeșalonate a treia, a patra, a cincea oară uneori. În cazul acesta, suntem în situația de a obține și de a cere un credit de refinanțare de pe piața liberă, în condițiile în care Guvernul ne-a acceptat o dată eșalonarea pe șapte ani.

Rep.: Este vorba despre acel credit prevăzut în Raportul privind implementarea programului de redresare economică a TVR, aprobat în 27 decembrie 2012, de Consiliul de Administrație al SRTv, în valoare de 15 – 20.000.000 de euro?

C. S.: Da. Deja primii pași i-am făcut, prin organizarea licitației publice pentru consultanță. A fost desemnat un câștigător, Ernst&Young. Primele întâlniri le vom avea în cursul zilei de joi, pentru că, într-o perioadă foarte scurtă de timp, este vital să facem lucrul acesta, să putem obține în cel mai scurt timp un credit operațional, care să poată să acopere deficitul de care am vorbit și care, nefiind achitat lunar, ne-ar duce la escaladarea și la rostogolirea datoriilor, intrând fix în aceeași situație în care ne-am aflat până acum. Refinanțarea ne-ar ajuta la acest lucru, dar nu numai pentru asta. Este vorba și de cheltuielile curente și anume de repornirea producției de emisiuni originale în TVR.

Rep.: Să ne întoarcem la salariile compensatorii, pentru care băncile nu vă dau bani. Nu aveți bani nici de la stat pentru plata salariilor compensatorii, fapt pentru care trebuie să le plătiți din surse proprii. Despre câte salarii compensatorii este vorba, potrivit Contractului Colectiv de Muncă (CCM) în vigoare în TVR?

C. S.: Le plătim din alte venituri decât cele de la bugetul de stat. Celor care pleacă li se vor plăti între trei – cinci sau zece salarii compensatorii.

Rep.: Cum se stabilesc aceste criterii?

C. S.: În funcție de vechime și de condiționările contractuale dintre angajat și angajator. Noi suntem încă în perioada de valabilitate a Contractului Colectiv de Muncă pe 2012-2013. Începem negocierile în luna februarie pentru rediscutarea condițiilor din CCM, care expiră în luna aprilie anul curent. Și din acest punct de vedere suntem în situația de a respecta, ca angajator, obligațiile asumate din CCM.

Rep.: Din persoanele care vor fi concediate, câte vor primi cele mai multe salarii compensatorii?

C. S.: Încă nu am ajuns la acest detaliu, deoarece abia la ședința CA s-a mai diminuat numărul persoanelor cărora le vor fi acordate salarii compensatorii cu 55. În principiu, această sumă despre care am vorbit – aproximativ 4.000.000 de euro – este acoperită și este sustenabilă la nivelul bugetului Societății Române de Televiziune.

Rep.: Aceste salarii compensatorii vor fi plătite în fiecare lună?

C. S.: Vom decide în așa fel încât oamenii care pleacă să aibă siguranța faptului că, lună de lună, o perioadă de timp, vor primi aceste salarii compensatorii. Mai mult decât atât, Televiziunea Română își va asuma și o datorie de suflet, ca, prin diferite forme de training sau de reconversie profesională, oamenii care pleacă din Televiziunea Română să se poată integra ușor ori în piața media ori în altă parte. Este vorba despre despărțirea de un grup, de o comunitate, care de la an la an s-a mărit în Televiziunea Română, din cauza unui management defectuos. Acesta a fost rolul corectiv al restructurării dureroase și dificile, dar absolut necesare și obligatorii. Oamenii aceștia nu trebuie să se simtă abandonați.

Rep.: De cine vor fi organizate aceste cursuri de reconversie?

C. S.: Vom încerca să-i direcționăm pe oamenii aceștia în zona training-ului de reconversie profesională, în așa fel încât, în perioada care le rămâne după ieșirea din sistem, domniile lor să aibă posibilitatea să își finanțeze propriile familii, prin salariile compensatorii, dar și să privească spre viitor.

Rep.: Ați pomenit de decizia luată miercuri seară de Consiliul de Administrație. Știu că au fost unii membri ai CA care au cerut reluarea procesului de evaluare, considerându-l profund viciat. Unii membri ai CA spuneau că a fost depus un număr foarte mare de contestații, în urma cărora au fost mărite punctajele mai multor angajați.

C. S.: Nu, nici pe departe. În momentul în care noi am acceptat să respectăm întocmai legislația în ceea ce privește selecția de personal, concedierea colectivă, ne-am consultat cu toate instituțiile abilitate, în așa fel încât în calendarul restructurării, care cuprinde selecția de personal și mai apoi evaluarea aptitudinilor profesionale, să nu intrăm în niciun tip de derapaj. Mai mult decât atât, am avut în repetate rânduri solicitări ale unora dintre membrii Consiliului de Administrație de a prelungi unele termene, ba de consultare cu sindicatul, ba de depunere a contestațiilor. În momentul acela s-a produs un efect emoțional, care a făcut ca, practic, comisia de soluționare a contestațiilor să fie bombardată cu un număr foarte mare de contestații. Comisia de contestații a funcționat 20 de zile, și în perioada de Sărbători, s-a lucrat de la ora 10.00 până la 21.00, în așa fel încât pentru fiecare dintre contestații să se aloce un timp de aproximativ de 20 de minute. În urma acestora, multe dintre contestații s-au dovedit nefondate sau nemotivate, depuse din cauza valului acesta de nesiguranță, alimentat printr-un tip de comunicare, în niciun caz oficială. Un procent însemnat de contestații în comisia de soluționare au fost majorate ca medie a evaluării, dar nu au obținut punctaje suficiente pentru poziționarea contestatarului în noua organigramă.

Rep.: Alte critici, ale unora dintre angajați, s-au referit la faptul că nu au fost publicate rezultatele punctajelor obținute la fiecare dintre cele trei probe susținute – memoriul de activitate, testul grilă și interviul. Un alt aspect s-a referit la faptul că nu au fost făcute publice grilele de evaluare. Cum comentați aceste aspecte?

C. S.: Întâi de toate, modul de calcul și defalcarea punctajelor au fost cuprinse în regulamentul inițial, care s-a menținut până la sfârșit în ceea ce privește evaluarea celor trei probe: 50% – memoriul de activitate, 20% – testul grilă și 30% – interviul. Oamenii puteau face calculul foarte simplu în ceea ce privește această evaluare. Eu o spun foarte deschis. Criteriile de evaluare sunt conținute în regulamentul selecției de personal pe care toată lumea l-a văzut și l-a încuviințat prin semnarea notificării. În privința defalcării notelor, este de menționat faptul că, deși regulamentul nu prevedea acest lucru, la solicitarea anumitor angajați și în acord cu CA, am dispus comunicarea rezultatelor defalcate. În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, trebuie spus un lucru. Sunt teste grilă care au o notare și care în situația în care ar fi făcute publice ar putea constitui un prejudiciu. De ce? Pentru că unele dintre ele pot avea niște punctaje care vor dezavantaja la un eventual interviu de angajare un salariat care a plecat din televiziunea publică. Mai mult decât atât, fiecare cetățean are dreptul, atunci când se simte nedreptățit, să se adreseze instanței. În momentul în care se întâmplă lucrul acesta, elementele probatorii trebuie prezentate. Așa că această solicitare poate veni individual, în măsura în care au loc astfel de inițiative.

Rep.: Știu că au fost mai multe categorii de angajați. Ce se va întâmpla cu cei care au vârsta de pensionare sau care împlinesc vârsta de pensionare în 2013 și care nu au participat la tot procesul de evaluare, ci au depus un memoriu de activitate? Știu că este cazul doamnei Elise Stan.

C. S.: Prevalează până la urmă Codul Muncii, Societatea Română de Televiziune fiind un organism viu, în fiecare zi se întâmplă ceva – unele persoane intră în concedii maternale, alte în medicale, unele își suspendă activitatea temporar, iar altele ies la pensie. Acest lucru se întâmplă în mod natural. Anul acesta, cel puțin 78 de persoane vor pleca pe cale naturală din TVR. Este vorba și de pensionări, cum este și cazul doamnei Elise Stan.

Rep.: Ce se va întâmpla cu o altă categorie de angajați, spre exemplu, cu domnul Adrian Sobaru, care a spus că a participat la acest proces de evaluare, însă nu a răspuns la teste, ci a preferat să transmită niște mesaje conducerii Televiziunii Române?

C. S.: Întotdeauna Societatea Română de Televiziune a acordat o atenție specială domniei sale, din cauza situației familiale în care se află. Sprijinul – inclusiv financiar și în ceea ce privește flexibilitatea prezentării la locul de muncă – a fost un atu în ceea ce privește empatia angajatorului, TVR, față de domnul Sobaru. Domnia sa a deținut câtva timp calitatea de lider sindical, aflându-se în momentul acesta în perioada celor doi ani de protecție, potrivit legii. E un soi de intangibilitate a foștilor lideri sindicali de a fi supuși proceselor de restructurare. Prin urmare, domnul Sobaru rămâne în Televiziunea Română datorită acestui aspect. Cât privește ceea ce a dorit domnia sa să exprime prin modul special în care a abordat această selecție de personal, este alegerea domniei sale. El este apărat de articolul 182, alin. 2 din Contratul Colectiv de Muncă, referitor la foștii lideri sindicali.

Rep.: Toți foștii lideri de sindicat și actualii lideri de sindicat rămân în TVR întrucât sunt protejați de Contractul Colectiv de Muncă?

C. S.: Cei care întrunesc condițiile exprese ale legii nu au fost supuși selecției de personal.

Rep.: Despre câte persoane este vorba?

C. S.: Sunt 109. O categorie de oameni nu este în situația de a intra în selecția de personal. Pentru această categorie de personal, trebuie să respectăm realmente litera legii.

Rep.: O altă categorie de personal din TVR este reprezentată de acei angajați care au considerat din start că procedurile nu au fost respectate și au preferat să nu vină la aceste evaluări ale TVR și este posibil să dea Televiziunea Română în judecată. Din informațiile noastre din acest moment, în această situație s-ar afla, spre exemplu, domnul Cezar Ion, dar și alți angajați ai TVR. Cum comentați acest aspect?

C. S.: Cine nu s-a prezentat la selecția de personal în urma notificării nominale de către angajator este evident că nu va avea cum să rămână în Televiziunea Română. Asta este foarte clar precizat în Regulament. Cei care au primit notificare, dar care din motive mai mult sau mai puțin plauzibile și-au suspendat activitatea în timpul selecției de personal, eludând astfel selecția de personal la care au participat 92% din angajații televiziunii publice, evident că la reluarea activității vor fi supuși evaluării prin care au trecut toți.

Rep.: Când o să fie publicate numele angajaților care vor fi concediați?

C. S.: Astăzi, 23 ianuarie, a avut loc ședința Consiliului de Administrație. Joi, 24 ianuarie, voi semna notificarea către autoritățile abilitate – ITM, AJOFM, cele județene, referitoare la forța de muncă -, iar în zilele următoare vom face public în sistemul intern de comunicare tabelul cu numele celor care vor fi preavizați. Acest tabel va fi publicat de îndată ce se efectuează verificarea situației generate din suprapunerea rezultatului final al selecției pe numărul de locuri de muncă cuprins în noua organigramă, suplimentată în ședinta CA din 23 ianuarie. Această verificare minuțioasă este necesară tocmai pentru a evita orice eroare materială, ținând cont de gravitatea consecințelor asupra fiecărui salariat concediabil.

Rep.: Ar putea fi devansat acest termen?

C. S.: Nu cred, pentru că este o așteptare majoră. Televiziunea Română trebuie să repornească, să reînceapă să funcționeze după o perioadă dramatică a acestei restructurări de personal, în care decizia pe care am luat-o, ca președinte-director general, pentru a reuși să ne echilibrăm financiar, a fost oprirea producției în TVR și trecerea pe reluări încă din luna septembrie a anului trecut. Planul pe care îl am în vedere în momentul acesta, odată cu intrarea în vigoare a noii organigrame, de la 1 februarie, este ca, în jurul datei de 1 martie, Televiziunea Română să se prezinte cu o nouă grilă de programe și de oferte către telespectatorul român. Este un efort de revenire la profesie, la munca de televiziune. Până acum am făcut restructurare și o restructurare dureroasă, dar e momentul obligatoriu să reintrăm în ceea ce înseamnă cursa pentru recâștigarea credibilității Televiziunii Române. În zilele următoare, vom publica un tabel nominal cu salariații care urmează a fi preavizați în vederea concedierii ca urmare a selecției de personal, iar de la 1 februarie voi semna preavizele în vederea concedierii.

Rep.: În urma concedierilor colective, cu cât se reduce presiunea financiară a TVR?

C. S.: Este evident obiectivul pe care mi l-am propus ca manager al televiziunii publice. Aproximativ 30%. Este obligatoriu acest lucru, pentru că, începând din februarie, trebuie să plătim datoria lunară reeșalonată la ANAF. Trebuie să spun că, în lunile octombrie, noiembrie și decembrie, specialiștii din ANAF au cerut săptămânal balanța de venituri și cheltuieli, astfel încât să vadă dacă televiziunea publică se poate ține de angajamentul întărit prin memorandum, de a plăti în ritmul planificat datoriile la stat. Inițial, propunerea Televiziunii Române a fost de a plăti aproximativ 2.000.000 de euro pe lună, însă, în urma calculelor făcute și pot spune a empatiei de care ne-am bucurat în ceea ce privește relația cu ANAF și cu Ministerul de Finanțe, datoria noastră începe să fie plătită începând de la aproximativ 1.000.000 de euro pe lună, crescând spre sfârșitul perioadei de eșalonare (7 ani, n.r.). Este un element de încredere atât în Televiziunea Română și în managementul ei, care obligă la respectarea planului de eșalonare. Pe lângă aceasta, în cursul anului trecut am avut nenumărate întâlniri cu terți, cu colaboratorii față de care avem datorii istorice, reeșalonate de trei-patru ori la rând și printr-un efort de convingere nu numai personală, dar și prin dovezile de zi cu zi cu privire la stabilizarea financiară a TVR am reușit ca pentru o perioadă, în lunile decembrie, ianuarie, februarie, reeșalonarea datoriilor către terți să fie amânată și să fie reluată de la sfârșitul lui februarie – martie.

Rep.: Care este valoarea pierderilor TVR în acest moment?

C. S.: Toate aceste cifre evoluează de la o zi la alta. Noi suntem într-un proces de economisire zilnică, de diminuare a cheltuielilor și a fluxurilor financiare din Televiziunea Română care au ajuns acum, comparativ cu anul trecut, la o economie de 40 – 42% din ceea ce se cheltuia. Reducerea fondului de salarii cu aproximativ 30%, la care se adaugă această economisire în sensul reducerii cheltuielilor curente cu peste 40%, ne aduce în situația de a ne onora obligațiile. Țin să mulțumesc colegilor din Consiliul de Administrație pentru spiritul pro-reformă și pro-restructurare, pentru că am reușit să ne descurcăm prin reorganizare, printr-o mai mare disciplină administrativă și financiară. Este elementul pe care vreau să-l evidențiez pentru că este vorba despre munca unei echipe, despre voința unui întreg Consiliu și despre puterea oamenilor din TVR de a înțelege că necesitatea schimbării este una care nu poate fi pusă în discuție.

Rep.: Să revenim la pierderile TVR. Care este valoarea acestora în momentul de față?

C. S.: În momentul acesta am reușit, în șapte luni de mandat, ca pe un val de datorii să diminuăm pierderile cu aproximativ 10%. Am reușit acest lucru prin buna noastră credință și prin determinarea actualei administrații pentru o mai bună poziționare a televiziunii publice din punct de vedere financiar.

Rep.: În câte procese vă așteptați să fie implicată Televiziunea Română în urma acestui proces de concediere colectivă?

C. S.: După cum am spus, suntem într-un proces de restructurare care niciodată nu va mulțumi pe toată lumea. Nu am în niciun caz însă o emoție în ceea ce privește legalitatea acțiunilor și deciziilor și inițiativelor luate de administrația televiziunii publice în acest proces de restructurare, începând de la decizii de tip managerial, cum ar fi oprirea producției proprii, până la selecția de personal, desființarea posturilor vacante, oprirea investițiilor pentru o perioadă, în așa fel încât, punctându-ne întotdeauna cu legislația în vigoare pe dreptul muncii, pe drepturile angajatorului și ale angajatului, pe drepturile sindicale, să avem puterea de a apăra interesele Televiziunea Română. Nu pot să dau o cifră sau un procent și nu pot în niciun caz spune decât că ar fi regretabil ca această conjugare a eforturilor să ducă la o câștigare pe bandă rulantă a unor posibile, eventuale reclamații sau acțiuni în instanță împotriva Televiziunii Române, venite din partea foștilor angajați.

Rep.: Când trebuie să prezentați în fața Parlamentului un raport cu rezultatele restructurării?

C. S.: Oricând mă vor chema. Sunt un adept convins al transparenței în ceea ce privește managementul televiziunii publice, sunt deschis oricărui tip de comunicare, de raportare a activității. Știu că acum bugetul de stat este în dezbatere, însă sunt pregătit pentru audierile din comisii pentru raportul depus la termen.

Rep.: Spuneați că, din jurul datei de 1 martie, TVR ar putea relua producția proprie. Care sunt planurile dumneavoastră și ale CA de acum înainte în privința Televiziunii Române? Există posibilitatea să dezvoltați TVR News și eventual să cereți Consiliului Național al Audiovizualului o nouă licență pentru TVR Cultural, unul din subiectele sensibile din timpul restructurării?

C. S.: Vă mulțumesc pentru întrebarea aceasta. Trebuie să spun că întotdeauna am avut în vedere viitorul televiziunii publice. Da, în privința TVR News vom încerca să intrăm mult mai mult pe tronsonul de conținut românesc în partajarea frecvenței cu Euronews, cu preluarea lucrărilor Parlamentului. Deja suntem în lucrări de instalare a unui studio TVR în Parlamentul României. Vom aveam de acolo declarații, vom avea reportaje live și, puțin câte puțin, prin conexiunile pe care le avem pe fibră optică la principalele instituții ale statului, vom putea opera din nou în regim de breaking news pe TVR News. Este un lucru sustenabil și care se poate realiza până la jumătatea acestui an, în Televiziunea Română, în așa fel încât să fie realizat obiectivul de educație a telespectatorului român, promovare a actualității europeane, politice, sociale și economice pe care l-am anunțat la deschiderea proiectului TVR News – Euronews, pe de o parte, și, pe de altă parte, să rămânem ancorați pe mai departe pe elementul de decizie la nivel politic și de acțiune a instituțiilor statului. Televiziunea Română are în misiunea sa să informeze în mod obiectiv telespectatorul cu privire la ceea ce aleșii inițiază într-un interes al cetățenilor și al comunităților.

În ceea ce privește TVR Cultural pot spune că este o problemă care m-a preocupat întotdeauna. Nu voi accepta niciodată să se spună că a fost un capriciu al președintelui-director general suspendarea licenței TVR Cultural și închiderea temporară a canalului. A fost singura soluție a momentului, pentru care încă o dată plătesc acest tribut al unei acțiuni aparent brutale. Însă este bine de știut că, în perioada următoare – și este vorba despre anul acesta, misiunea culturală a televiziunii publice va fi asumată într-o formulă de parteneriat despre care vom vorbi la momentul la care se va apropia de concretizare. Așadar, este o veste bună.

Mai mult decât atât, intenționez ca anul acesta să punem din ce în ce mai mult accent pe elaborarea unui concept de nișă pentru TVR 3, care să se poată dezvolta spre rural și agricultură, conservarea spațiului cultural, tradițional, etnografic, muzical, dar și de actualitate și de societate rurală, în așa fel încât TVR 3 să devină o expresie a dimensiunii rurale a României, în genul producției „Viața satului”, nu numai duminica, ci 24 de ore din 24. Este o nișă pe care s-ar putea poziționa acest canal, tocmai pentru că România „trăiește” întotdeauna la oraș, iar media audiovizuală în general acordă un interes prioritar mediului urban, capitalelor regionale și mai puțin României profunde. Este un proiect pe care îl ambiționez la modul personal, apreciind că poate fi urmat, tocmai spre beneficiul cuplării satului românesc, regiunilor, comunităților românești la un punct cardinal media.

Acestea sunt obiective pe termen scurt și mediu pe care le am în vedere, în mandatul meu. Totul depinde de cum vom reuși să intrăm, de la 1 martie, într-un nou tip de abordare a producției de televiziune și de consensul atât de necesar al CA pentru orice proiect.

Rep.: Ce înțelegeți prin acest nou tip de abordare a producției în TVR?

C. S.: Avem nevoie de un nou set de normative de activitate, de un nou set de proceduri, de reglementări noi, de un Regulament de Organizare și Funcționare și de un Regulament de Ordine Interioară, care să fie complementare, în sensul eficientizării costului, orei/minutului de transmisie la TVR. Marea problemă a televiziunii publice a fost inerția în care s-a lucrat ani de zile, care a făcut ca mare parte din producțiile Televiziunii Române să fie nemotivat costisitoare. Am declarat, anul trecut, că nu voi reporni și nu voi umple cu oferte de noi emisiuni grilele canalelor televiziunii publice dacă nu vom schimba maniera de a face televiziune și de a standardiza tipurile de emisiune, de producție în TVR, în așa fel încât costurile exorbitante să dispară. Degeaba am făcut o reducere de aproximativ 30% de personal, dacă noi reluăm activitatea de televiziune cu vechea abordare. Toate lucrurile acestea trebuie readuse într-un echilibru rațional între ceea ce investim și ceea ce obținem în urma investiției. E practic o renaștere a televiziunii publice. Sunt elemente care ne preocupă, am lucrat în paralel cu restructurarea la noile fluxuri de producție, noile fluxuri financiare între diferitele structuri, în așa fel încât costul orei de transmisie la TVR să fie unul rezonabil și să nu se întoarcă împotriva propriului management și asupra propriului buget. Aceasta este ambiția mea. Să realizăm producții de televiziune de calitate, în condițiile în care costul acestora să fie unul adecvat posibilităților și adaptat realităților financiare.

Rep.: Aveți și o evaluare în acest moment? Cât era costul orei de transmisie în TVR înainte de stoparea tuturor producțiilor proprii ale Televiziunii Române, ca urmare a unei decizii pe care ați luat-o anul trecut?

C. S.: Am fost surprins pentru că, în primele două luni de preluare a mandatului, am întrebat în mod repetat cât costă emisiunile din TVR și nu am primit un răspuns plauzibil, consecvent și coerent de la niciuna dintre direcțiile cu responsabilități în materie. De ce? Pentru că nu a existat niciodată o evaluare și un cost desfășurat a ceea ce înseamnă cheltuieli indirect asumate. Acestea nu intrau în costurile emisiunii, ci erau considerate că vin de pomană. Nu. Apa, curentul electric, uzura morală a echipamentelor, salariile profesioniștilor, totul costă. Faptul că un mașinist vine și stă de la 8.00 la 16.00 aici și după aceea dacă mai stă încă o jumătate de oră, jumătatea aceea de oră intră la ore suplimentare, iar în timpul care lucrează la două-trei emisiuni nu i s-a cuantificat efortul în costul emisiunii arată clar că aici a fost mai mult o brambureală managerială în ultimii ani. Nu am avut, așadar, un reper al costului orei de producție și de transmisie în TVR. Standardizarea de care vorbesc va ține cont de comparații cu lumea reală, e vorba de televiziuni comerciale din spațiul media românesc, care au niște costuri care le fac să nu sucombe după fiecare festival sau eveniment pe care-l mediatizează. Aici, după aproape fiecare mare eveniment pe care Televiziunea Română îl avea în vedere și pe care îl mediatiza, urmau rectificări de buget. Aceasta este schimbarea radicală pe care o voi face odată cu noile grile, sper eu de la 1 martie.

Rep.: În fiecare an, Legea numărul 41 din 1994 de organizare și funcționare a Televiziunii Române și a Radioului Public vă obligă să depuneți un raport de activitate la Parlament. Credeți că raportul TVR pe ultimul an, care vă privește în mod direct, o să primească un aviz favorabil din partea Parlamentului?

C. S.: Este o întrebare al cărei răspuns nu depinde de mine. Întâi de toate voi face un lucru. Voi informa – și am și făcut din acest punct de vedere propunerea – cât de des este nevoie, la solicitare, Comisiile de resort din Camera Deputaților și din Senat, pentru a arăta pas cu pas, dacă este nevoie, ce se face în televiziunea publică. Acest set de acțiuni, decizii ale managementului televiziunii se vor constitui într-un raport permanent în fața Parlamentului României. Parlamentarii au dreptul de a spune dacă Televiziunea Română se îndreaptă spre un drum al redresării și al recredibilizării sau nu. Nu am emoții din punctul acesta de vedere. Și astăzi, dacă cineva îmi spune «Mulțumesc, pleacă!», voi pleca cu fruntea sus. Nimic din ceea ce am făcut în ultimele șapte luni nu îmi poate fi reproșabil la nivelul bunei-credințe, al seriozității și al respectării legalității.

Rep.: Da, dar acest proces de redresare economică a TVR este unul cu bătaie lungă. Se întinde pe o perioadă de 7 ani. Ce credeți că se va întâmpla cu acest proces de reorganizare început de dumneavoastră, dacă actualul CA va fi nevoit să plece de la conducerea televiziunii publice ca urmare a unei eventuale decizii a Parlamentului?

C. S.: Aici este „cu dacă și cu parcă”. Vreau să cred că nu voi pleca până când acest proces al restructurării nu va aduce schimbarea în bine a televiziunii publice. Este un proiect pe care mi-l asum. Mă bucur pentru că în șase luni de zile am reușit un lucru care mie mi se pare remarcabil datorită echipei cu care am lucrat, datorită colegilor din Consiliul de Administrație și datorită înțelegerii comunității, a marii familii a TVR de a face sacrificii și de a înțelege momentul prin care trecem. Niciodată nu va fi dorința mea de a pleca dintr-un loc în care am început să funcționăm, lucrurile pozitive să se vadă și să merite a fi continuate. E un non-sens, ca, după o muncă susținută și responsabilă, să vrei să pleci. Dar, încă o dată, este decizia Parlamentului. Eu voi fi întotdeauna deschis la solicitări.

Rep.: După această perioadă grea, complicată și controversată de restructurare a TVR, mai aveți sprijinul PNL și al domnului Crin Antonescu, care v-au susținut în funcția de președinte-director general al TVR?

C. S.: Retragerea sprijinului politic nu-i treaba mea. În perioada aceasta nu am avut aproape deloc timp să vorbesc, să mă întâlnesc cu oameni politici. Am rămas închis, cu bună-știință, în interiorul instituției pentru că am dorit – și cred că lucrul acesta în percepția publică s-a realizat într-o măsură semnificativă – ca de mandatul meu la TVR să se lege un singur cuvânt: reorganizare. Și nu politizare. Am venit aici ca un administrator, ca manager al marilor probleme ale Televiziunii Române. Sprijinul despre care vorbiți s-a manifestat prin confirmarea și validarea succesivă la un interval de trei luni a Consiliului de Administrație și a mea personal, în calitate de președinte-director general al TVR. O mai mare susținere în ceea ce privește cauza televiziunii publice nu cred că a existat în ultimii 20 de ani și pentru mine a fost un noroc faptul că întreaga coaliție aflată la guvernare, cât și majoritatea de acum parlamentară, indiferent de numele pe care îl poartă președintele-director general al TVR, au avut în vedere susținerea proiectului redresării și recredibilizării televiziunii publice. Este un proiect național, iar acest proiect național s-a putut înfăptui prin sprijinul Parlamentului. Nimic mai mult. Susținerea s-a manifestat prin această dublă reconfirmare a mea în funcție.