CNAS: Cu ce handicap intră pe piață rețeta electronică
Rețeta electronică, al cărei moment T zero este considerată data de 1 iulie, va intra în funcțiune cu handicapul lipsei informațiilor despre medicamente, ANM nefiind capabilă să ofere datele cerute în format electronic inteligent, potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
„Va începe cu un handicap, acela al lipsei informațiilor despre medicamente. Agenția Națională a Medicamentului nu a fost, în acest moment, capabilă să ne ofere în format electronic inteligent, aceste informații simple. Pdf-urile pe care le au sunt inutilizabile pentru un soft de o asemenea natură. O informație tip poză nu poate fi interpretată”, a declarat, vineri, directorul general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Dorin Ionescu, la conferința „e-Health Congress 2012, e-Prescription și cardul național de sănătate: instrumentele secolului XXI”.
Ionescu a precizat că prescripția electronică nu vine se schimbe actualul flux de eliberare a rețetelor și respectă, în totalitate, actualele norme. „Rețeta va avea două componente: componenta de prescripție și componenta de eliberare. În varianta online, pentru a funcționa, medicul trebuie să se autentifice cu un certificat digital, iar pacientul, cu CNP. Apoi, medicul poate face prescripția, care începe prin identificarea pacientului acum CNP (informații personale), apoi verifică dacă este asigurat și care sunt drepturile pe care le are prin asigurare”, a explicat directorul general al CNAS.
Potrivit reprezentantului CNAS, în prezent, medicii de familie sunt limitați de actuala clasificare a maladiilor, în care sunt menționate 999 cauze de boală. „Trebuie schimbată clasificarea și codificarea bolii. Apoi, un pas important este alegerea medicației. Va fi selectată forma farmaceutică, doza, cantitatea și perioada pe care trebuie făcută prescrierea”, a mai spus Ionescu.
Directorul general al CNAS a precizat și că sistemul de prescriere electronică va lansa o atenționare în cazul în care vor fi introduse date incorecte. Dacă prescriem un medicament care nu este bun pentru boala respectivă, primim o atenționare. Dacă medicamentul nu este dat în doza obișnuită, ci în una care depășește doza maximă admisă, obținem o atenționare. Dacă cantitatea totală zilnică sau pentru perioada de tratament depășește ceea ce este aprobat pentru utilizare, avem un alt mesaj de atenționare. Dacă există interacțiuni medicamentoase pentru două sau mai multe medicamente, sunt din nou atenționat. Nu poate fi depășită bariera de siguranță pentru pacient. Prescripția verificată va fi validată de sistem și va fi transmisă către toate farmaciile. La finalizarea consultului, pacientul va primi o rețetă cu medicația necesară, doza de administrare. Pacientul are acest document strict pentru uzul propriu și ca o măsură de siguranță. Dacă, prin absurd, o farmacie nu este conectată, se poate reconstitui prescripția”, a explicat Dorin Ionescu.
În secunda următoare prescrierii, pacientul își va putea lua medicamentele de orice farmacie din județul unde se află casa de asigurări la care este arondat. „Când vom avea cardul național de sănătate, această restricție, privind județul, ar putea fi scoasă”, a mai spus Ionescu.
Reprezentantul CNAS a explicat și ce se va întâmpla atunci când pacientul va ajunge la farmacie. „Farmacistul primește pacientul, pe care îl identifică. Sistemul identifică codul, apoi vede prescripția. Farmacistul verifică prescripția, confirmă că este corectă, justă și legală și poate fi decontată de către CNAS. Dacă prescripția este pe Denumirea Comună Internațională, farmacistul va alege medicamente ieftine sau scumpe, în funcție de opțiunea pacientului, va face completarea datelor cu medicamentul ales și costul acestuia”, a mai spus Dorin Ionescu.
Directorul general al CNAS a subliniat, cu același prilej, că sistemul de prescriere electronic nu își propune să elimine frauda. „Există organisme specializate care spun că și în cele mai performante sisteme se estimează că frauda este între 7 și 10 la sută. Am trimis și noi date acestei societăți europene, să facă o estimare. Nu ne așteptăm ca estimarea lor să fie undeva sub 10-15 la sută. Nu frauda este elementul important, ci dorința de a ușura activitatea colegilor practicieni, de a îmbunătăți siguranța terapiei pacienților și, sigur, de a crea acea bază de date”, a conchis Ionescu.