CNAS decontează de 10-20 de ori mai puțin decât cheltuie spitalele de urgență cu un politraumatism. „Moartea domnului Lăzărescu este zi de zi”

CNAS decontează spitalelor de urgență de 10 chiar de 20 de ori mai puțin decât banii cheltuiți pentru tratarea unui politraumatism grav, iar pentru a nu ajunge în situația de a nu mai putea trata acești pacienți medicii cer autorităților modificarea de urgență a modului de finanțare a unităților.

„Moartea domnului Lăzărescu este zi de zi. Spitalele de urgență traiesc de pe o zi pe alta. Subfinanțarea sistemului sanitar, dar și repartiția deficitară a banilor puțini au adus spitalele la limita pragului de subzistență. Nu am vrea să ajungem în situația de a nu mai putea trata bolnavi. De aceea, tragem un semnal de alarmă pentru guvernanți și autorități asupra faptul că bolnavul care nu primește ceea ce are nevoie atunci când ajunge la spital în stare gravă, pentru el a doua zi poate fi prea târziu”, a declarat, sâmbătă, președintele Societății Române de Chirurgie de Urgență și Traumatologie, prof dr. Mircea Beuran, la Conferința națională „Managementul pacientului politraumatizat în spitalele din România-prezent și viitor”.

Lipsa unei finanțări adecvate încarcă spitalele de arierate, iar reapartiția deficitară a banilor și așa puțini, crează și mai mari probleme, a mai spus Beuran.

„Acum decontarea se face prin sistemul DRG, adică plata pe caz rezolvat. Spitalul de urgență primește de la CNAS pentru tratarea unui politraumatism 1.617 lei, ori cheltuielile făcute de spital cu acel caz sunt de 20.000-30.000 lei. În spitalul de urgență 90 la sută din cazuri grave sunt urgențe chirurgicale, ortopedice, cardiace. Zilnic se fac gesturi care necesită fonduri serioase. Consumul de sânge este foarte mare în urgență. Avem un aparat cu care am putea recolta sânge de la bolnav pentru trasfuzii, dar ne lipsesc câteva componente. Este a doua întâlnire a Societății Române de Chirurgie de Urgență și Traumatologie, prima fiind la Târgu Mureș. Vrem să tragem un semnal de alarmă pentru guvernanți și autorități. Trăim de azi pe mâine. Bolnavul care nu primește ceea ce are nevoie imediat devine o povară pentru societate și familie. El trebuie tratat când ajunge la spital, nu a doua zi sau peste o săptămână. Banii trebuie gândiți corect”, a declarat prof. dr. Beuran.

El a precizat medicii trag acest semnal de alarmă ca să nu li se impute că au tăcut.

„Nu vrem să ni se impute că am tăcut” a spus președintele SCUT.

Medicii prezenți la conferință au semnalat, de asemenea, numărul mic de specialiști în anumite domenii cum ar fi ortopedia pediatrică, neurochirurgia și chirurgia cardiacă infantilă.

„Suntem o țară cu resurse umane limitate. De aceea ar trebui ca fiecare specialitate să aibă propriul sistem de pregătire”, a spus subsecretarul de stat în Ministerul Sănătății (MS), Raed Arafat, prezent la conferință.

El a adăugat că fiecare specialitate trebuie să își stabiliescă nevoile și prioritățile. „Mai mult, trebuie să decidem cum construim spitalul pentru următorii 20 de ani sau pentru trecut. Spitalul viitorului cuprinde urgență, terapie intensivă, bloc operator și paturi. Secțiile dispar, apar competențele, echipele de lucru”, a mai spus subsecretarul de stat.

La rândul său, dr. Vasle Cepoi, consilier al primului ministru pentru probleme de sănătate, a declarat la aceeași conferință că societățile științifice s-au fragmentat foarte mult, pentru aceeași specialitate fiind două, trei sau mai multe societăți profesionale sau asociații.

„Comisiile de specialitate ale MS sunt funcționale parțial. În ele sunt cuprinși oameni foarte ocupați, care doresc să fie acolo, dar nu au timp. De aceea, componența comisiilor de specialitate trebuie regândită, să cuprindă persoane care pot fi active”, a mai spus Cepoi.