CNSAS anunță că în registrele primite de la Parcheul Militar nu se regăsesc evidențele de la Aiud
„În vederea sprijinirii documentării cauzei din dosarul nr. 48/P/2014, cunoscut sub denumirea generică de Procesul Comunismului – Secția Parchetelor Militare a Înaltei Curți de Casație și Justiție a pus la dispoziția Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității un număr de 33 de registre, provenind de la Direcția Generală a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției. Aceste registre, conținând evidența nominală a deținuților eliberați sau decedați în mai multe penitenciare din România, în timpul regimului comunist, au fost transpuse în format digital și pot fi puse, la cerere, la dispoziția persoanelor interesate. În aceste registre nu se regăsesc evidențele de la Penitenciarul Aiud”, transmite CNSAS într-un comunicat remis joi Mediafax:
Referitor la distrugerea sau dispariția unor dosare care s-ar fi aflat în gestiunea sa, CNSAS spune că „nu s-au produs astfel de încălcări grave ale legii, în nici un moment din existența acestei instituții, începînd de la înființarea ei, din anul 1999″.
Fostul șef al Secției Militare, generalul Dan Voinea a spus miercuri seară, la România TV, că el e cel care l-a anunțat pe istoricul Marius Oprea și pe cel care lucra la o modificare a legii arhivelor că, în mai multe ședințe de lucru pe care le-a avut cu șeful de la acea vreme cu șeful Secției Parchetelor Militare, „s-a pus problema distrugerii tuturor dosarelor de revoluție, de mineriadă și cele care se refereau la victimele comunismului, pentru că se împlinise termenul de păstrare.”
„Până în 1995, toate aceste dosare cu victimele de la revoluție și de la mineriadă fuseseră soluționate cu neînceperea urmăririi penale. Și din 1995 până în 2005 trecuseră 10 ani, deci era o chestiune foarte serioasă. Eu am intrat atunci în panică și am spus să cer sprijinul acestor oameni care aveau mare influență la vremea respectivă și chiar l-am rugat pe președintele CNSAS să introducă în legea arhivelor ca aceste dosare care cuprind foarte multe documente legate de istoria României să nu fie distruse și să le preia CNSAS. Doamna Kovesi (procurorul general de la acea vreme – n.r.) era în cunoștință de cauză, pentru că, în mai multe rânduri, a ieșit public și a făcut niște afirmații mincinoase că dosarele au stat la mine timp de 17 ani (…) deși eu le primisem în 2005. O încurcau, pentru că foarte multe lucruri din vechea administrația penitenciară aveau legătură cu Securitatea și erau încă în funcție foarte mulți. Și, atunci, doamna Kovesi, care avea simpatii în zona aceasta a Securității, nu era interesată să rezolve acest dosar”, a spus Dan Voinea la România TV.
Și istoricul Marius Oprea a spus că „din punct de vedere legal există temeiuri pentru distrugerea acestor documente”.
„Să ne amintim de Berevoiești. Acolo, în urma anchetei făcute, generalul Stan a fost demis pentru că s-a aflat, nu pentru că s-a distrus. (…) Nu este vorba de arhivele deținuților politici de acolo, este vorba de ceea ce am văzut eu, personal, la procuratura generală, cum se numea pe vremuri, un registru de eliberări al deținuților, registru care nu știu dacă se află sau nu la procuratura generală”, a spus Marius Oprea.
El a susținut că a avut o discuție cu șeful Secției Parchetelor Militare, care i-a spus „răspicat” că a făcut o analiză a situației și că documentele de la dosarul procesului comunismului sunt „bine merci acolo”. Oprea a relatat că a văzut în anii 90, anexat la acest dosar ,și pe cel al torționarului Nicolski, dosar de cadre care spune că nu se află nici până în prezent la CNSAS.
Cu privire la posibilitatea ca fostul procurorul general Laura Codruța Kovesi să-și dea acordul pentru arderea unei arhive, Oprea a explicat că „există termene de păstrare pentru fiecare instituție și că, pentru degrevarea instituției de aceste documente în plus, acestea pot fi distruse în baza unor procese verbale de distrugere”.
El a spus că, dat fiind caracterul secret al acestor documente, „e foarte greu de aflat lista tuturor documentelor care au fost distruse”.
„Eu, la vremea respectivă cu acordul celor care erau implicați atunci în așa zis dosar al comunismului am putut face copii după document pentru că eu aveam o teză de doctorat care privea istoria securității care îmi permitea să fac această documentare. Așa că o copie a deținuților politici din perioada Ceaușescu, a listei lor complete, pentru că cred că cei de la Aiud cred că mai erau vreo 20- 30 prin aresturile securității. Dar la Aiud era depozitul deținuților politici în timpul regimului Ceaușescu, deci această listă o avem slavă domnului că am reușit să o copiez atunci. Cum de asemenea s-a păstrat și lista cadrelor penitenciare. Eu am dat lista publicității. Lista cadrelor din penitenciare, eu am văzut-o, la vremea respectivă mi-a fost dată așa mia pe șest pentru că este o listă alcătuită în 1992, un centralizator și care are statutul de secret de serviciu. Deci faptul că o am și faptul că afirm că o am eu acum mă auto incriminez într-un fel.”, a plicat istoricul.