CNSAS: Marian Munteanu nu a fost colaborator al Securității

Colegiul CNSAS a luat marți decizia de a infirma mai multe note de constatare și de a elibera adeverințe de necolaborare cu Securitatea pentru mai multe persoane, printre care și un membru al conducerii unei fundații. Surse din CNSAS au precizat pentru gândul că este vorba despre Marian Munteanu, lider al partidului Alianța Noastră România. Aceleași surse au precizat că în cazul ministrului Educației, Mircea Dumitru, nu a fost luată încă o decizie.

„Am aflat din presă că membrii Colegiului CNSAS au votat în unanimitate cu privire la NECOLABORAREA mea cu securitatea. Salut această decizie corectă și mă bucur că nu au cedat presiunilor grupurilor așa-zisei „societăți civile” și politicienilor care propagă minciuni despre mine de 26 de ani”, a scris Marian Munteanu pe pagina sa de Facebook.

Adeverințele emise de CNSAS pot însă conține un preambul în care să fie oferite public date din dosarele de Securitate, din care reiese modul în care persoana investigată a interacționat cu Securitatea, inclusiv dacă a avut nume de cod, dacă a semnat vreun angajament sau dacă a fost plătit pentru delațiuni la Securitate. Cu toate acestea, conform legii, pentru ca cineva să fie declarat colaborator al Securității, nu este suficient ca la dosarul său să existe declarații date Securității, angajamente plătite sau turnătorii, ci trebuie să reiasă că aceste declarații au dus la încălcarea drepturilor omului și au denunțat activități potrivnice regimului comunist. Adeverința în cazul lui Marian Munteanu urmează să fie publicată zilele următoare de CNSAS.

„Așteptăm ca Direcția de Investigații să producă un raport cu materialul pe care îl găsește pentru că nu judecăm cazuri doar pe baza dosarului personal al cuiva. E o lucrare complexă, va mai dura un pic până când ajunge. După aceea, de la Investigații merge la Juridic, care dă o viză dacă ei consideră că e un caz de încălcare a drepturilor sau nu. În legea noastră, cineva e considerat colaborator al Securității dacă a încălcat drepturi ale omului și dacă denunță activități anti-comuniste. Evaluarea juridicului pe materialele de la investigații ține cont de cele două aspecte și apoi ajunge la Colegiu”, explica luni, pentru gândul, care este procedura în cazurile investigate de CNSAS, Adrian Cioflâncă, membru în Colegiul CNSAS.

În cazul lui Marian Munteanu, CNSAS aștepta rezultatul unei expertize grafologice, pentru că Marian Munteanu contestase autenticitatea unor documente din dosarul său de Securitate.

„Expertiza grafologică ne spune dacă cel care a scris materialele din dosarul respectiv este sau nu Marian Munteanu. Este o analiză tehnică”, a explicat, anterior deciziei de marți, Adrian Cioflâncă pentru gândul

„Se dăduseră hârtiile la o expertiză grafologică. Acesta era ultimul pas. Și nu știam nici noi cât ține. S-au ales grafologi necunoscuți dintr-o ‘carțotecă’, aleatoriu. Că așa spune legea. Așteptăm expertiza grafologică, în rest dosarul e cercetat și intră în decizie în Colegiu. (…) Am căutat alte acte din perioada respectivă, de la Universitate, cum se face ancheta, de-ale lui Marian, ca să se compare scrisul între ele. Tot documente oficiale”, a explicat pentru gândul, săptămâna trecută, Florian Bichir, membru în Colegiu CNSAS.

Legat de informațiile scurse „pe surse” în presă, legat de colaborarea cu Securitatea a lui Marian Munteanu, dar și a ministrului Educației Mircea Dumitru, Adrian Cioflâncă consideră că „e un lucru regretabil și sper să înceteze pentru că încurcă foarte rău activitatea instituției. E ca și cum s-ar ști ce decizie luăm noi, ori nu știm. Cine a dat în felul ăsta informația în presă a vrut să transmită un fel de mesaj. Ca și in cazul ministrului Educației, cineva a avut un interes să transmită anumite informații din dosar”.

În contextul în care Marian Munteanu era candidatul PNL pentru Primăria Capitalei, au reapărut în spațiul public acuzațiile că fostul lider al Ligii Studenților a colaborat cu Securitatea. El ar fi semnat, în 28 martie 1988, un angajament cu fosta Securitate, primind numele conspirativ „Ioan”, a relatat cotidianul Adevărul.

„Subsemnatul Munteanu Marian Teofan-Dragoș, născut în data de 19.06.1962, fiul lui Vladimir și al Mariei, student la Facultatea de Filologie, domiciliat în București, mă angajez să sprijin în mod organizat și secret organele de securitate. Mă angajez, totodată, ca în activitatea mea să dau dovadă de sinceritate și corectitudine și să nu fac cunoscut nimanui, indiferent de gradul de rudenie sau prietenie, nimic în legătură cu această activitate. Datele pe care le voi furniza le voi semna cu numele de Ioan”, scrie cotidianul citat.

Potrivit sursei citate, conform dosarului de la CNSAS al lui Marian Munteanu, acesta a scris prima notă informativă sub numele ”Ioan” la scurt timp după momentul semnării angajamentului de colaborare cu Securitatea. Este vorba despre o informare din 19 aprilie 1988, avându-l ca subiect pe un profesor portughez.

Marian Munteanu a susținut că documentele ar fi false și că semnătura i-a fost falsificată, precum și că de la dosarul său lipsesc multe documente care demonstrează că el nu a colaborat, ci că Securitatea l-a anchetat.

„Mi s-a cerut de vreo 20 de ori (să semnez angajament – n.r.). N-am semnat niciodată. Sigur, vreau să înțelegeți foarte bine, eu nu fac din asta un motiv de laudă. Pentru că nu pot avea pretenția ca oricine să aibă nebunia pe care o aveam eu când eram tânăr, aceea de a pune în primejdie și libertatea, și – știu și eu – o anumită carieră profesională, numai pentru că nu îmi doream să fac lucrul acesta. Alți oameni probabil că au semnat. Eu nu îi condamn. Problema cea mai importantă în acel timp era să nu faci rău oamenilor. De exemplu, au vehiculat unii niște declarații date de mine în anchetă în care vorbeam, printre altele, de magistrul meu, Petre Țuțea. Și publică ziarele: „Marian Munteanu s-a dezis de Petre Țuțea”. Păi, băi, oameni buni și fără minte în cap, voi ce voiați să declar eu acolo? Să-l bag pe bătrân la închisoare? Să declar împotriva lui ceva?”, a declarat Marian Munteanu, într-un interviu pentru gândul, în august.

„Au fost extrase anumite documente din dosarul meu și din dosare conexe din care rezultă foarte clar că același așa-zis angajament care a fost răspândit în viața publică din 1990, nu de acum, de către presa servită regimului Iliescu-Roman din acei ani, este un fals. Este o semnătură falsificată care nu este a mea. În plus, din dosarul meu lipsesc foarte multe lucruri. A fost anchetat, acolo sunt dosare de anchetă și, culmea, lipsesc o grămadă de documente care demonstrează faptul că eu eram anchetat de Securitate și supus unor presiuni”, mai spunea Marian Munteanu.

„Nu am ‘colaborat’ cu Securitatea, ci dimpotrivă. În perioada 1984 – 1989 am fost urmărit, hărțuit, anchetat și interogat în numeroase rânduri. În pofida amenințărilor și presiunilor, nu am semnat nici un angajament. ‘Documentul’ vehiculat vreme de 26 de ani prin diferite publicații nu este semnat de mine, lucru care poate fi probat și confirmat de instituțiile abilitate. În cursul anchetelor și interogatoriilor la care am fost supus de către organele de urmărire și de poliție politică ale statului comunist, am dat sute de pagini de declarații, semnate și asumate ca atare. În aceste declarații nu am incriminat pe nimeni ci, dimpotrivă, am căutat modalități prin care să nu pun în pericol persoanele din anturajul meu (colegi, profesori, prieteni ai lui Petre Țuțea etc)”, declara Marian Munteanu, înainte de alegerile locale din iunie.

Munteanu a susținut că a solicitat CNSAS din 2004 să clarifice situația sa în relația cu Securitatea.