Ați auzit de ea, dar probabil puțini știți cine a fost cu adevărat. Coana Mița, Mița Mihăescu, era o femeie frumoasă, nu prea înaltă (cam un metru șaizeci), cu părul blond tuns scurt și cu ochii verzi-albaștri. Se spune că a fost curtată de bărbați celebri: Nicolae Grigorescu (trecut de 50 de ani), Octavian Goga sau chiar de regele Ferdinand (acesta i-ar fi dăruit casa de lângă Piața Amzei, casă cu două corpuri, care continuă să-i poarte numele). Unii zic că însuși regele Manuel al Portugaliei ar fi cerut-o în căsătorie, dar că a fost refuzat, Mița rămânând fidelă iubirii pentru doctorul Nicolae Minovici, părintele societății „Salvarea”.
S-a căsătorit cu un general Dumitrescu, pe care, pe la mijlocul anilor ”40, îl trimitea la cerșit numai ca să poată cina apoi la Athenee Palace și să-și vopsească părul la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei. Faima și-a câștigat-o în 1898, când a fost văzută de ziaristul George Ranetti plimbându-se cu bicicleta pe Calea Victoriei. Se pare că era amorezat de ea, dar ea nu-i împărtășea sentimentul. Ziaristul respins s-a răzbunat, botezând-o „Mița Biciclista” și inaugurând, astfel, o fertilă tradiție de poezioare deocheate. Mița Biciclista a fost o pionieră într-ale pedalatului.
Între cele două veacuri, bicicleta era încă o raritate. Aveau încă plăcuțe de înmatriculare, iar femeile nu prea se înghesuiau să le încerce, căci, inevitabil, rochia nu prea înlesnea pedalatul. Cele mai multe biciclete veneau din Germania, după cum ne informează Eugen Șendrea, într-o Istorie pe placul tuturor, din 2006: mărcile Nauman, Brenabor, Mifa, Göricke. Între cele două războaie mondiale, piața este invadată de mărci franceze: La Francaise, Diamant, Automata, Peugeot, Alcyon. Prin anii ”60, apare bicicleta Carpați. Femeia pe bicicletă nu mai era o extravaganță. (A.A.)
Articol publicat în