Cocoș l-a denunțat pe Niculae că voia să-i cumpere influența la nivel politic cu un milion de euro

Potrivit unor surse judiciare, care citează din actele anchetatorilor DNA din dosarul de evaziune și spălare de bani al lui Ioan Niculae, acesta a fost denunțat de omul de afaceri Dorin Cocoș.

În paralel cu urmărirea penală în cauza de evaziune fiscală și spălare de bani „au rezultat și alte aspecte infracționale similare care au fost conexate la acest dosar în care se fac percheziții la Ioan Niculae”, mai spun sursele citate.

Astfel, în denunțul formulat, Dorin Cocoș a arătat că, în perioada 2008 – 2009, Ioan Niculae, pentru a obține subvenții necesare derulării activității firmei sale, i-a cerut sprijinul, în sensul de a influența funcționari publici și demnitari, ce activau în diferite instituții publice, în vederea elaborării unei hotărâri de Guvern prin care să fie acordate subvenții pentru îngrășăminte din producția internă.

Potrivit surselor citate, un astfel de act normativ ar fi condus la subvenționarea indirectă a combinatelor controlate de Niculae, care se ocupau la acel moment de circa 90% din producția internă de îngrășăminte.

Potrivit spuselor sale, Cocoș urma să fie recompensat financiar pentru aceste demersuri cu suma de 1.000.000 euro.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au făcut, joi, 11 percheziții în București, Teleorman și Prahova, la locuințe și sedii de firme ale omului de afaceri Ioan Niculae, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, prejudiciul depășind două milioane de euro.

DNA a arătat, într-un comunicat de presă, că se efectueză cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și economice – evaziune fiscală și spălare de bani – care ar fi comise în perioada 2008 – 2009.

Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii au percheziționat domiciliul actual al lui Ioan Niculae, din municipiul Zimnicea, reședința acestuia din județul Teleorman, din apropiere de Zimnicea, denumită domeniul Fățana, ce cuprinde un grup de trei clădiri principale și dependințe, între care se află și casa de vânătoare a acestuia, precum și reședința din stațiunea prahoveană Bușteni a omului de afaceri.

Totodată, au fost făcute percheziții și la fostul domiciliu al lui Niculae, din Sectorul 1 al Capitalei, la sediul social și la punctul de lucru declarate de societatea Intervit SRL din Teleorman, la sediul social al societății Interagro din Sectorul 2 al Capitalei, la punctul de lucru și la sediul social al Interagro din Zimnicea.

Ioan Niculae execută, din 2 aprilie, pedeapsa de doi ani și șase luni de închisoare, primită în dosarul „Mită la PSD”.

În același dosar au fost condamnați Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu și Viorel Bărac, la doi ani și șase luni cu executare.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu și-a folosit influența și autoritatea rezultate din funcția de președinte al organizației județene Brăila a PSD pentru a obține, cu încălcarea dispozițiilor legale ce privesc finanțarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiți în campania electorală prezidențială, desfășurată la sfârșitul anului 2009, pentru susținerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înțelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăți către diferiți furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituții implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susținut procurorii anticorupție, se disimula destinația reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispozițiile legale referitoare finanțarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiți, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câștigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susțină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, precum și la nivelul celor două societăți naționale ce aveau ca obiect gestionarea și distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz și SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.