COD PORTOCALIU DE CANICULĂ. Ce riscăm când ieșim de la aer condiționat la 39 de grade afară

Românii vor fi astăzi față în față cu dovada celui care poate fi considerat, conform experților, cel mai călduros an de până acum: în Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Ilfov și București se vor atinge local maxime termice de 38 de grade, iar izolat se vor înregistra valori în jurul a 39 de grade.

De asemenea, valul de căldură se va intensifica și se va extinde, cuprinzând sudul și estul țării, unde se vor semnala frecvent temperaturi de 35-36 de grade. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități în Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova, dar și pe arii restrânse, în zonele de câmpie și podiș din regiunile intracarpatice.

Căror riscuri ne expunem când trecem dintr-o locuință, unde funcționează aerul condiționat, la canicula de afară

E important să știm că atunci când trecem dintr-o locuință, unde funcționează aerul condiționat, la canicula de afară, expunem organismul unui risc. „Ne putem confrunta cu transpirații abundente, senzație de disconfort, respirație îngreunată, urechi înfundate, creșteri ale valorilor tensiunii arteriale și ale pulsului sau cu șocul termic. De asemenea, poate exista riscul unui stop cardiorespirator, al unui infarct miocardic, al unui avort spontan sau se poate pune problema unui nașteri premature, asta în cazul gravidelor. Chiar și sistemul imunitar poate fi afectat, ceea ce conduce la apariția unui risc crescut de otite, sinuzite, pneumonii și bronșite, deoarece aerul favorizează dezvoltarea virușilor”, precizează medicul Alina Teodoru, pentru Gândul.

Șocul termic reprezintă cea mai gravă formă de supraîncălzire și are o mortalitate de până la 70%. „Atunci temperatura corpului ajunge în jurul valorii de 41 – 43 °C și este însoțită de starea de prostrație. Apare frecvent la persoanele în vârstă, cu afecțiuni cronice preexistente (arteroscleroză, insuficiență cardiacă congestivă, diabet, alcoolism etc). Șocul termic are caracteristici asemănătoare cu celelalte tipuri de șoc. Gravitatea lui este dată de asocierea dintre supraîncălzire și deshidratare, la care se adaugă grave dezechilibre ionice și tulburări hemodinamice consecutive”, subliniază Teodoru pentru Gândul.

Tendința organismului de a se supraîncălzi este urmată de o serie de modificări compensatorii. „Vasele sangvine din țesutul subcutan se dilată, crescând afluxul de sânge și implicit pierderea de căldură. Pe măsura ce temperatura ambientală se apropie din ce în ce mai mult de valoarea de 37 de grade Celsius, schimbul direct de caldură prin convecție devine ineficient și trebuie mobilizate alte mecanisme suplimentare de răcire. Principalul mecanism este cel de transpirație. Prin evaporarea transpirației pe suprafața corpului se elimină o mare cantitate de căldură. Acest mecanism își pierde eficiența dacă mediul exterior este umed. Acesta este motivul pentru care caldura uscată este mult mai ușor de suportat decât caldura umedă”, spune pentru Gândul Chivu Claudiu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

Tot din cauza transpirației excesive, în lipsa unei hidrătări adecvate, se instalează hipotensiunea arterială. Durerea de cap, amețeala și leșinul sunt manifestări ale scăderii tensiunii arteriale. Din cauza căldurii mai pot apare infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. „Prin deshidratare, sângele își schimbă consistența, devine mai vâscos. Din cauza vascozității crescute, la un moment dat se formează un cheag de sânge care blochează circulația. Dacă acest blocaj survine la nivelul vaselor inimii, suntem în faza infarctului miocardic, manifestat prin durere intensă în zona inimii, stare de rău extrem, transpirații generalizate. Dacă sunt blocate vasele creierului, apare atacul cerebral ischemic, care este asociat frecvent cu paralizarea unei părți a corpului.

La persoanele care manifestă această predispoziție de creștere a tensiunii arteriale, discomfortul produs de caldura extremă poate duce la o criză hipertensivă. Durerea de cap, durerea de inima, senzația de vomă, amețeala, toate sunt semnele acestei crize, în extremis poate apărea atacul cerebral hemoragic, prin care o parte din creier este inundată de sânge. Paralizia, imposibilitatea de a vorbi sau inghiți sunt manifestări ale atacului cerebral și pot rămâne permanente. Dacă sunt afectați centrii respiratori survine decesul prin asfixie”, declară specialistul.

„Condiția de bază a supraviețuirii impune menținerea constanțelor biologice între anumite limite. Temperatura este una dintre aceste constanțe. Expunerea la caldura excesivă solicită inima, atât prin prisma necesității de a efectua un efort mai mare, în încercarea de a menține temperatura corpului, cât și prin alterarea altor constanțe biologice care fac inima vulnerabilă. Incidența cazurilor de moarte subită este mai mare în perioadele caniculare’, precizează, pentru Gândul, Chivu Claudiu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

Șase măsuri preventive pe timp de caniculă

Vremea caniculară afectează în mod direct persoanele cu boli cardiovasculare, afecțiuni care reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial. Printre măsurile de precauție, specialiștii din domeniu le enumeră pe următoarele:

– pacienții hipertensivi trebuie să-și ajusteze în această perioadă tratamentul, în special tratamentul diuretic, care poate duce la o deshidratare accentuată;

– evitarea ieșirilor între orele 11:00- 18:00;

– adoptarea unei vestimentații din materiale naturale, de culoare deschisă pentru a evita supraîncălzirea;

– evitarea alimentelor grele, bogate în grăsimi saturate;

– evitarea abuzului de alcool și de cafea;

– o hidratare adecvată, minimum 2 litri de apă/ zi.

Recorduri de temperatură, doborâte an de an

Deși 2015 se prefigurase a fi cel mai cald an la nivel global din 1880, când au început să se realizeze înregistrări meteo, 2016 îl ajunge puternic din urmă. Recent, ONU anunța că luna iunie a fost cea de-a 14-a lună consecutiv în care au fost înregistrate recorduri de temperatură la nivelul solului, dar și la nivelul mărilor și oceanelor. Prin urmare, reprezentanții Națiunilor Unite au tras semnalul de alarmă și au cerut implementarea rapidă a pactului încheiat în luna decembrie a anului trecut referitor la limitarea mutațiilor climatice prin trecerea de la combustibili fosili la energie verde până, cel târziu, în anul 2100.

Până la convenția semnată în decembrie la Paris, aproape 200 de guverne au fost acord să limiteze încălzirea globală până la cel mult 2 grade Celsius diferență față de perioada pre-industrială, cu „eforturi susținute” de a opri procesul la 1,5 grade în plus. Între timp, însă, temperaturile au început deja să întreacă limita inferioară.

David Carlson, directorul programului de cercetări al acestei instituții, a arătat că „ceea ce am descoperit pentru primele luni ale lui 2016 este cu adevărat alarmant. Credeam că va mai dura câțiva ani până se va ajunge la un asemenea nivel al încălzirii. Nu avem atât de mult timp pe cât credeam”.

Dacă ne uităm la anul ce a trecut, Agenția americană pentru studiul oceanelor și atmosferei (NOAA) îl anunța drept cel mai cald la nivel global, după ce recordul anterior fusese deținut de anul 2014. La acel moment, practic, era pentru a patra oară, în actualul secol, când se marca doborârea recordului de cel mai cald an, după 2005, 2010 și 2014. Mai mult decât atât, decembrie 2015 se impunea drept cea mai caldă ultimă lună a anului din istorie, potrivit NOAA.

La capitolul cauze, au fost trecute în revistă, la acel moment, influența fenomenului El Nino din Pacific, din cauza căruia temperatura de la suprafața oceanului crește la un interval cuprins între doi și șapte ani, dar și activitatea omului și, mai ales, arderea combustibililor fosili, care reprezintă principala explicație a încălzirii la nivel planetar.