#Colectiv. După un an de la tragedie, România are doar o unitate cu șase paturi pentru arșii grav

Unitatea de Îngrijire a Arșilor Grav ar fi trebuit să fie funcțională din 2010, când s-au finalizat lucrările de amenajare a rezervelor, însă inaugurarea oficială s-a făcut în aprilie 2015. Chiar dacă secția ar fi trebuit să primească pacienți nu a devenit și funcțională la momentul inaugurării. Abia din luna mai a acestui an, pacienții cu arsuri severe au putut fi tratați conform standardelor internaționale.

„La noi, la început, a fost o problemă de încadrare a personalului. Această secție e ,,binecuvântată” cu cea mai dificilă patologie din sfera chirurgiei plastice. Pacientul ars este cel mai complex tip de pacient, care necesită îngrijiri deosebite atât chirurgicală, cât și anestezie. Ne trebuia să completăm o anumită schemă de personal și s-au făcut repetate runde de concursuri pentru ocuparea posturilor și am avut surpriza să se înscrie oameni, după care să renunțe, ei trecând de formalitățile necesare angajării, de concursurile aferente. Văzând, de fapt, ce înseamnă, au zis >. Și au fost vreo două-trei valuri în acest sens. Într-un final, am reușit să asamblăm o echipă care să ducă munca aceasta mai departe și să își desfășoare activitatea așa cum ne dorim cu toții”, a declarat pentru MEDIAFAX doctorul Adrian Frunză, coordonatorul acestei unități.

În prezent, în această secție sunt sunt încadrați trei chirurgic plasticieni, doi medici anesteziști asistenți medicali, infirmiere și brancardieri. Din mai până acum cadrele medicale au avut în grijă, în total, 34 de pacienți cu arsuri grave.

Unitatea nu funcționa nici în octombrie 2015 când a avut loc incendiul din clubul Colectiv, răniți duși la Spitalul de Urgență Floreasca fiind tratați la secția de Chirurgie Plastică și Reparatorie

„Tragedia de la Colectiv a fost un eveniment marcant, pentru noi toți, prin asta înțelegând întregul personal nu numai din acest spital, ci din București, pentru că a fost un efort medical de ansamblu, pe mai multe unități medicale. Întregul colectiv medical a pus umărul pentru acei pacienți. Nu cred că atât arsurile au fost cauza acelei tragedii, cât emanațiile de fum, intoxicațiile care au decurs din combustia variilor material care au ars acolo”, a spus Frunză.

Medicul susține că tragedia de la Colectiv a dus la schimbări de abordare în sistemul sanitar în cazul unor astfel de catastrofe.

„Experiența aceea ne-a învățat că, mai presus de toate, anticiparea unor astfel de catastrofe e un prim pas. De atunci, s-au făcut multiple schimbări în maniera de a anticipa o astfel de catastrofă și a fi mai bine pregătiți în plan logistic, de preluare a răniților, a daunelor în curs de a se produce și de orientare cât mai precisă a pacienților. Modul cum este preluat pacientul, îngrijirile care sunt acordate și coordonarea în acele ore sunt vitale. Din ce am simțit eu și din ce mi-au relatat și colegii mei, această suferință i-a afectat pe mulți și au apărut tot soiul de situații nefericite, poate din disperarea aparținătorilor, din disperarea familiei, din faptul că, sigur, ei și-au dorit tot ce e mai bun pentru cei dragi, dar lucrurile au mers prost și nu s-a înțeles, nu s-au acceptat cele mai bune idei la momentul oportun. Au fost pacienți care au fost deplasați în țări străine și uneori s-a reproșat că s-a temporizat această idee, pacienții aceia fiind din start fragili, deci poate că o mai bună comunicare ar fi rezolvat aceste diferențe. Nu eram psihologic pregătiți pentru o drama de așa amploare și poate că era și greu de imaginat o asemenea tragedie. Acum, având experiența unor astfel de probleme, cred că lucrurile ar fi stat cu totul altfel”, a mai spus medicul.

Unitatea de tratare a pacienților cu arsuri grave a dus la investigații ample, achizițiile făcute pentru secție fiind cercetate de procurori, în urma unei sesizări a Corpului de Control al ministrului Sănătății din luna iunie. Verificările de atunci au arătat că unitatea nu era pe deplin funcțională, barocamera nefiind funcțională, instalația de aer condiționat nu funcționa corespunzător, neexistând o temperatură ambientală optimă pentru tratarea unui pacient ars grav, iar rezervele de un pat, în număr de șase, erau dotate corespunzător unei bune funcționări a unității, dar nu au fost folosite până la data controlului pentru internarea și tratarea pacienților arși.

Barocamera, care a costat 750.000 euro, nu este montată nici în prezent, ministrul Sănătății declarând recent că aparatul nu poate fi folosit pentru tratarea pacienților cu arsuri grave.

„Barocamera este în momentul de față într-un proces de reamplasare. Aceasta nu va fi folosită doar în tratarea arșilor, ci poate fi utilizată și pentru o multitudine de alte patologii”, a declarat pentru MEDIAFAX Adrian Frunză.

În realitate, aparatul nu a fost folosit niciodată.

„Este un echipament extrem de performant și pretențios, care reclamă măsuri de securitate cu totul și cu totul deosebite. Nu putem să o montăm oricând, oriunde și întâmplător. Este vorba de anumite spații care sunt amenajate… mă refer la infrastructură… special destinate, care au anumite exigențe constructive și care să permită utilizarea în deplină siguranță pentru pacienții acestui echipament complex. Altfel, transformăm acest echipament într-o bombă periculoasă. Și ca să întăresc ceea ce vă spun acum aș putea să subliniez faptul că în urmă cu vreo 40 de ani… eu eram încă prin spitalul ăsta… într-o cameră hiperbară care era amenajată la nivelul tehnologic de atunci, din cauza unor mici erori în utilizarea acesteia, un pacient a fost carbonizat. Deci nu ne jucăm cu viața și siguranța pacienților, ci atunci când cei care răspund de satisfacerea integrală a cerințelor tehnice de securitate pentru montarea acestui echipament, noi o să îl putem folosi”, a declarat pentru MEDIAFAX profesorul Ioan Lascăr, cel care a inițiat achiziția aparatului.

Până în vara acestui an, aproape 90% din cazurile grave de arsuri erau direcționate către Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri din Capitală. După ce în presă au apărut imagini cu larve pe rănile unui pacient, Ministerul Sănătății a decis să închidă secția de Terapie Intensivă. De atunci a început un amplu proces de renovare a acesteia, astfel încât să respecte normele elementare de igienă și izolare care se impun în tratarea marilor arși.

„Suntem undeva pe la jumătatea lucrărilor, în sensul că probabil într-o lună, o lună și ceva se vor termina. Sperăm cât mai repede, nu depinde de noi, înțeleg că la un moment dar nu depinde nici de constructor, pentru că trebuie să vină și anumite utilaje și ușile și instalația de climatizare să fie gata și așa mai departe. Nu știu să vă spun exact, inițial primăria a avansat un termen până la sfârșitul anului, am citit recent că acum a avansat termenul de 15 decembrie, noi sperăm și mai repede. Va avea cinci saloane, cinci paturi, câte un pat pentru fiecare salon. În al doilea rând, instalația de climatizare, se repune altă instalație, care sperăm să și funcționeze, pentru că a fost pusă și în 2009 o instalație de climatizare care nu a funcționat decât câteva luni din an. Ușile vor fi etanș, cu geamuri pentru vizionarea pacientului sau a încăperii din afară, tarchet, deci acel material special antibacterian pe pereți până la nivel de tavan și, bineînțeles, aparatura medicală care va fi pe sistem de consolă și va fi mai ușor de manevrat. Este un pas înainte, înseamnă foarte mult ca ușile să fie de inox și etanș, și să intre doar anumite persoane care sunt dedicate pacientului respectiv, deci chirurugul, eventual asistenta, fără ca să mai poată intra și altcineva”, a declarat pentru MEDIAFAX Cristian Nițescu, directorul medical al spitalului.

Deși aceste modernizări aduc un plus de securitate pentru pacienți în prevenția infecțiilor nosocomiale, legislația neschimbată face ca, în continuare, medicii să nu dispună de o serie de tratamente esențiale în vindecarea marilor arși, Casa Națională de Sănătate decontând sume de 20 de ori mai mici decât cheltuie un spital pentru pacienții cu arsuri grave.

„Poți să tratezi un mare ars în măsura posibilităților pe care le ai. În momentul în care nu ai nicio bancă de piele funcțională la standarde occidentale în România, nu poți să utilizezi banca de piele. În momentul în care nu poți să obții finanțare pentru substituenți de piele, care costă de la zeci de mii de euro în sus, nu poți să folosești substituenți de piele. În momentul în care nu ai circuite funcționale pentru că nu îți permite clădirea, nu folosești circuite funcționale. Gândiți-vă că o arsură de 40%, într-un centru de arși, chiar și la noi în spital sunt statistici care pot să confirme, necesită, real, câteva sute de mii de euro ca și tratament, 300.000-400.000. Ori, în condițiile în care ție ți se decontează 15.000 de euro, discuția se oprește, punct! Au avut loc discuții cu reprezentanții Ministerului Sănătății, astfel încât aceștia să înțeleagă necesitățile financiare ale unui spital de arși. Problema este, însă, că resursele financiare la nivelul întregii țări sunt limitate. Nu poți spune că te scalzi în bani”, a mai explicat Cristian Nițescu.

Medicul consideră că, în acest moment, nicio unitate medicală din România nu îndeplinește standardele occidentale de funcționare, iar singura soluție ar fi construirea de la zero a unor noi clădiri.

„Suntem departe de un centru de arsuri standard, cum este în occident. Gândiți-vă că, de exemplu, o magazine a unui centru de arși este jumătate din spitalul ăsta. Cred că niciun spital din România nu poate fi adus la standardele occidentale, orice ai face. Ar trebui, vorbind la modul ipotetic, totul să se dărâme și să se ridice de la zero, restul e o soluție de îmbunătățire”, a conchis Nițescu.

În vara acestui an, când s-a decis închiderea Secției de Terapie Intensivă de la Spitalul de Arși, ministrul Sănătății spune că într-un caz similar cu cel de la Colectiv victimele ar fi duse în străinătate. „Secția de Arși de la Floreasca are toate cele 6 paturi ocupate. Nu avem capacitatea dacă vin 5 pacienți în plus, e o problemă gravă, inacceptabil ca țară”, spunea Vlad Voiculescu.