COLECTIV Radiografierea centrelor pentru mari arși, la patru ani de la tragedie. Mai multe paturi și la fel de multe scuze

La patru ani de la tragedia din Colectiv multe lucruri par că își caută încă direcția, deși autoritățile susțin că momentul Colectiv a fost „o lecție”. Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, dr. Raed Arafat spune că deși multe lecții s-au învățat după Colectiv, „ pe partea de capacitate, de preluare de arși, tot rămânem cu capacitate limitată”, situație care nu pare să se detașeze de firesc, întrucât, potrivit acestuia, multe țări se confruntă cu aceeași problemă.

„Sunt lecții care s-au învățat și intervenția poate să sufere și îmbunătățiri pe baza lecțiilor învățate, dar pe partea de capacitate, de preluare de arși, tot rămânem cu capacitate limitată, cum sunt foarte multe țări europene cu capacitate limitată. Într-o astfel de situație similară ne vom baza și pe trimitere în alte țări și nu numai în România (a pacienților, n.r), dacă va fi ceva similar, de amploarea respectivă. Dacă e ceva de amploarea respectivă (Colectiv, n.r), capacitatea de internare este redusă și, într-adevăr, va trebui folosit și mijlocul de trimitere în alte părți (a pacienților, n.r) cum s-ar întâmpla și cu alte țări dacă au o astfel de amploare, pentru că nimeni nu deține paturi pentru sute de arși”, a declarat Raed Arafat, pentru MEDIAFAX.

Cu puțin timp înainte de a se împlini patru ani de la tragedia care a luat zeci de vieți în „Clubul Morții”, au fost inaugurate la Iași și Timișoara Centrele pentru Arși. Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a spus că sunt, în prezent, în România, 23 paturi de mari arși adulți și 10 paturi la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală, pentru copii.

Centrul de arși de la Iași funcționează în cadrul clinicii de Chirurgie Plastică a Spitalului „Sf. Spiridon” și beneficiază de cinci paturi de terapie intensivă pentru marii arși și zece paturi pentru cei care suferă arsuri mai mici. Centrul de arși de la Timișoara poate trata cinci pacienți, proiectul unui Centru de Mari Arși la Timșoara fiind inițiat încă din 2010, cu mult înainte de tragedia de la Colectiv.

„Noi am finalizat dintr-un număr total de cinci boxe pe care le deținem în prezent, un număr de trei boxe în 2016. Deci în 2014, cu un an înainte de tragedie, noi ne-am apucat de proiect (…) în 2016 am finalizat primele compartimente, boxe”, a declarat Marius Craina, managerul Spitalului Județean Timișoara, Marius Craina, pentru MEDIAFAX.

Timp de trei ani de zile, până în 2019, la spitalul din Timișoara s-au desfășurat proceduri de achiziție de echipamente, tot ceea ce înseamnă echipament pentru centru. Ulterior, Craina a afirmat că vor fi recepționate și achitate celelalte două boxe pentru mari arși, astfel încât, toate cele cinci să devină funcționale anul acesta.

Marius Craina a adăugat și faptul că înființarea acestor centre „era obligatorie pentru România”, întrucât este „inadmisibil” ca toți pacienții să fie trimiși în străinătate pentru tratament.

„Este inadmisibil ca noi să trimitem toți pacienții pe care, din păcate, îi avem, din toate regiunile țării, cu toată complexitatea și gravitatea lor, în străinătate și România să nu aibă posibilități de tratament astfel încât să le asigure condiții similare și șanse de supraviețuire similiare cu cele din alte țări europene”, spune medicul.

El a menționat că Centrul de la Timișoara a reprezentat o „prioritate zero, o prioritate absolută”, fiind o condiție obligatorie, întrucât, spune Craina, „se cheltuiau sume imense și se pierdeau șanse uriașe pentru acei pacienți până în momentul transferului în străinătate, plus că tot timpul depindeam de disponibilitatea unor alte centre de a primi pacienții noștri”.

Managerul a spus și că e nevoie de o strategie la nivelul Ministerului Sănătății privind repartiția pe întreg teritoriul României, ținând cont de poziția geografică a fiecărui centru, astfel încât „să dispună de un număr suficient de centre pentru ca pacienții care vin (…) să fie tratați la noi în țară în condiții similare și cu șanse de supraviețuire similare cu cele din alte țări europene”.

Concluzia medicului din vestul țării este însă, cruntă, în ciuda faptului că, teoretic, România și-a învățat lecția: „Mai pregătiți, 100% da, dar sub nicio formă apți de a asigura un asemenea număr de cazuri pentru a fi tratate în România. Nicio țară din lume nu deține o astfel de capacitate, atunci (la Colectiv, n.r) au fost peste 60 de persoane în condiții dramatice, de o gravitate extremă. Nicio țară din lume nu dispune de un număr de 60 de locuri pentru pacienții cu mari arși”, conchide Marius Craina.

Managerul Spitalului de Arși din Capitală, Simona Carmen Hîrțea, a spus, pentru MEDIAFAX, că tratamentul pacientului cu arsuri mari e aliniat la standardele și protocoalele internaționale, menționând că în practica curentă se folosesc aceleași protocoale de tratament pentru marii arși ca și în centrele de mari arși din Europa.

Întrebată ce s-a schimbat în Spitalul de Arsuri în ultimii patru ani, Hîrțea a vorbit de toate dotările și renovările de care unitatea a beneficiat în tot acest timp, precum renovarea integrală a secției de Anestezie și Terapie Intensivă, care e dedicată pacientului cu arsuri mari. Astfel, din 2017, secția dispune de cinci saloane individuale, dotate conform standardelor internaționale pentru tratamentul marelui ars, paturi speciale, sisteme complexe de tratament, console etc. (…) Au fost renovate sălile de operații, dotate cu lămpi și mese chirurgicale noi, tot prin programul Băncii Mondiale”, informează Hîrțea.

Și managerul Spitalului de Arși din Capitală este de părere că nicio țară din Europa nu ar fi putut gestiona numărul mare de victime de la Colectiv.

„Nicio țară din Europa nu are capacitatea de a gestiona un număr atât de mare de victime cum a fost tragedia de la Colectiv și trebuie să recunoaștem acest lucru. E o situație extrem de greu de gestionat, care nu ne dorim să se mai întâmple. Spitalul dispune de cinci paturi în ATI arși și 28 de paturi în secția de arsuri, având personal calificat, se poate deservi tratamentul pacienților la această capacitate”, spune Hîrțea.

Întrebată ce ar trebui schimbat atunci când vorbim de tratamentul marelui ars, aceasta a invocat absența unei bănci de piele în România, motivând că „oricâte tehnici de tratament am avea la dispoziție pentru marii arși, acestea nu suplinesc nevoia băncii de piele”.

Hîrțea a afirmat că apreciază ce a învățat România din tragedia de la Colectiv, dar crede că fiecare dintre noi a învățat câte ceva, „pentru că momentul Colectiv a schimbat ceva în noi și mă refer aici la solidaritate, compasiune, muncă în echipă”.

La rândul său, șeful Secției de chirurgie plastică și reconstructivă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Brașov, medicul Dan Grigorescu este cel care, cu ajutorul unor sponsorizări, inaugura la 1 februarie 2019 două paturi pentru arșii gravi.

„Eu nu vreau să zic arși mari, pentru că arșii mari din punctul meu de vedere trebuie tratați în centrele de arși. Noi suntem unitate funcțională de arși, care e o entitate intermediară între niște compartimente de arși, așa cum sunt în spitalele județene obișnuite”, informează medicul.

Unitatea pusă pe picioare la Brașov e o entitate unde arsurile grave pot fi tratate, iar medicii de aici își doresc înființarea unui centru și în Brașov, pentru au experiență și cred că acesta ar fi necesar, dată fiind situarea în centrul țării.

„În opinia domnului secretar de stat Arafat, domnului doctor Arafat, care acum mult mai mulți ani, pe vremea când era la Ministerul Sănătății, a inițiat un Ordin care cerea practic ca arsurile mici, puțin grave, să meargă toate la București, în raport cu acest lucru, unitatea funcțională de arși este, într-adevăr, o entitate unde arsurile serioase pot fi tratate. Dar evident că dorința noastră, care e legată de experiența pe care o avem de peste 40 de ani aici la Brașov, de 40 de ani aici se tratează arșii, inclusiv cei proveniți din accidente colective , dorința noastră, respectiv a mea și a colegilor specialiști, raportată și la medicii rezidenți, destul de mulți, pe care i-am pregătit în ultimul timp și i-am pregătit bine, este să izbutim ca Ministerul Sănătății să fie de acord să înființeze, aici, la Brașov, un centru de arși, pentru că repet, avem experiența, resursă umană, avem și rezultatele care să ne permită să vrem și avem și voința”, „, informează Grigorescu.

În contextul în care în urmă cu câteva luni de zile directorul Spitalului Clinic Județean din Cluj spunea că nu organizează paturi de arși pentru că „nu sunt condițiile necesare”, și în după ce, recent, la Spitalul Clinic Județean din Târgu-Mureș a fost desființată toată structura de arși, Grigorescu spune că înființarea unui centru pentru arși la Brașov trebuie avută în vedere.

„În cazul acesta mi se pare absolut normal ca dacă unii nu doresc sau, știu eu, se codesc să trateze arșii, pentru că e foarte greu și foarte solicitant și psihologic și energetic etc., să facem în așa fel încât la Brașov să fie înființat tot prin Ordin de ministru un centru de arși, care practic nu face altceva decât să ridice numeric paturile de arși de la două, la cinci (paturi, n.r), că nu e așa greu. Cele două unit-uri de la Brașov au fost înființate, ele practic nu existau, unit nu înseamnă doar patul în care stă arsul, care trebuie să fie un pat de Terapie Intensivă, ci toată dotarea care stă în jurul acestui pat, suficient de multe injectomate, pompe de nutriție, infuzomate, încălzitoare, monitoare și aparatul de ventilație automată. Toate acestea au fost cumpărate prin sponsorizări și au fost organizate într-un spațiu care, evident, în momentul de față nu este cel mai propriu cu putință, noi funcționăm cu rezultate foarte bune, dar dacă e vorba de o nouă lărgire a numărului de paturi, poate să fie o locație foarte bună”, completează medicul.

Grigorescu a precizat că este evident faptul că dacă această structură în loc să se dezvolte, scade, probabil că vor apărea mari dificultăți în primirea pacienților. Iar până acum, la Brașov au ajuns pacienți și din zona Moldovei, din sudul țării, din vestul și chiar centrul țării.

„Am primit de peste tot bolnavii arși gravi, discutăm despre faptul că practic, acele două paturi de arși gravi o să fie ocupate de arși mai puțin gravi și care evident că trebuie tratați. Din punctul meu de vedere aceste două paturi de arși gravi o să le scadă foarte mult relevanța tipului de tratament. Noi în general internăm bolnavii pe varianta primul venit, primul servit. Dacă eu am de pildă toate paturile ocupate cu arsuri mai puțin grave, nu o să pot trimite acasă pacientul că vine unul grav. El are dreptul să stea în spital și atunci o să spunem nu putem să venim cu un bolnav ars grav, pentru că patul de ars grav e ocupat de un pacient mai puțin grav, fiind mai puține paturi”, mai spune Grigorescu.

El a informat și faptul că în ceea ce privește unitatea medicală brașoveană, a crescut foarte mult „adresabilitatea și scade foarte mult posibilitatea de a primi acești bolnavi”. O soluție viabilă pentru remedierea problemei ar fi, potrivit medicului, includerea în structura spitalelor regionale a centrelor de arși.

„Dacă aceste structuri (de arși, n.r) unele se desființează și altele se micșorează, o să ajungem să-i tratăm (pe pacienți, n.r) în străinătate din nou. O luăm, din nou, de la capăt (…) Din punctul meu de vedere, ținând cont că avem resursă umană, ar fi mult mai util să dezvoltăm aceste entități aici la noi. O altă idee pe care eu o am este că în mod natural și strategic, nu ar trebui să existe spital regional fără ca în structura lui să se găsească un centru de arși, lucru care nu cred că în momentul de față e asumat ca și strategie, dar e o strategie care poate fi pusă oricând în practică”, afirmă doctorul.

În urma incendiului de la Clubul Colectiv, din 30 noiembrie 2015, 64 de tineri și-au pierdut viața, iar alți 146 au fost răniți.