#Colectiv. Răspunsul lui Arafat la întrebarea care a stat pe buzele tuturor: de ce răniții nu au fost transferați în străinătate de la început?

„Cei care au cerut această demisie, oameni simpli n-am văzut, oameni implicați și anumite emisiuni, posturi de televiziune – da, am văzut. În primul rând era o situație de dezastru. Acolo nu consider că sistemul de urgență a neglijat sau a făcut ceva în care să spui că trebuie să plece oamenii din sistemul de urgență, să plec eu sau să plece altul. Dar eu am zis de mai multe ori – dacă mi se cere, plec, nu se pune problema. Nu aveam motiv în timpul în care eram la maxim în lucru să vin să spun: eu plec și vă las. Poate că era pentru mine chiar…mă linișteam, se linișteau și ei că nu mai atacau pe nimeni. Să pleci pentru că cineva îți cere demisia, că cel care îți cere demisia ți-o cere pentru anumit motiv, eu nu o fac. Cei care au urlat deschis erau în număr mic, care știam foarte bine, cel puțin aveam convingerea bună, ce stă în spate. Dacă venea premierul și îmi zicea ‘trebuie să pleci’, fără nicio problemă, plecam, nu se punea problema. Dar mai mult la anumite momente demisia să ți-o depui este și un act în care înseamnă că ai lăsat totul baltă și ai zis la revedere. Și nu era bine să o fac pentru că sistemul avea nevoie să stăm și să îl sprijinim să meargă mai departe. Și s-au realizat niște lucruri în ultimul an. Mai mult, ar trebui noi să învățăm un lucru, am avut discuții și cu colegi din Statele Unite, noi ne-am obișnuit ca la fiecare situație de urgență cineva să plece.

Dacă nu putem demite Guvernul, demitem șefii ISU, cineva trebuie să fie demis.Trebuie să ieșim din acest tipar, da, pleacă cineva dacă a fost neglijent, dacă nu și-a făcut treaba. Dacă fiecare om care se confruntă cu așa o situație, cumulează o experiență, și nu vorbesc de mine vorbesc de cei care comandă și lucrează, dacă fiecare când deja s-a confruntat pentru prima dată în viață cu astfel de situații, a acumulat experiență, eu vin și îl mătur afară – noi niciodată nu o să avem oameni cu experiență să conducă. Cine va conduce? Știu toți că dacă se întâmplă ceva major noi plecăm”, a declarat Raed Arafat, coordonatorul Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU),într-un interviu pentru agenția MEDIAFAX.

Raed Arafat consideră criticile la adresa oamenilor din subordine, după Colectiv, drept nejustificate și cu „impact” direct asupra celor care au intervenit.

„Au fost în perioada respectivă foarte multe atacuri, nejustificate, în media, în social media, fără să generalizăm. Dar aceste atacuri au lăsat un impact pe colegii noștri, au lăsat un impact pe cei care comandă, au lăsat un impact pe cei care intervin. Doar simplul fapt că cineva a criticat și a pornit o critică prin Facebook că resuscitarea s-a făcut pe caldarâm a fost o chestie deplasată pentru că lumea se întreba – dar unde trebuia să resuscităm? Lucrăm cum lucrează multe servicii avansate în domeniul medicinei de urgență. S-a pus problema că de ce nu avem pe fiecare mașină un medic. Arătați-mi țara care are pe fiecare mașină un medic. Sunt țări care nu au niciun medic pe nicio mașină de ambulanță, vin ambulanțele doar cu paramedic sau asistenți. Blamarea sistemului și atacarea sistemului de urgență, per ansamblu, și ca parte de răspuns la incendii, pompieri, și ca parte de răspuns la partea medicală. Eu zic că sistemul nostru a făcut față bine pentru situația provocatoare în care a fost pus”, a mai declarat șeful DSU.

Medicul consideră că oamenii din sistemul de urgență românesc sunt mai pregătiți după „experiența” Colectiv și spune că, personal, a învățat mai multe lecții.

„În anumit sens, da, ar fi mai pregătit (n.r. sistemul). În anumite aspecte încă mai avem de lucru. Repet, o intervenție la un dezastru nu va fi niciodată perfectă, cum nu e nicăieri. Un dezastru nu este egal cu celelalte, întotdeauna ai aspecte individuale ale unui dezastru, înveți din ele și implementezi măsuri pentru ele. Un dezastru nu se repetă identic, cu toate aspectele lui. Normal că suntem mai bine pregătiți, normal că există experiență, în acest caz s-a cumulat o oarecare experiență, din păcate. Asta nu înseamnă că vine cineva și spune că la următorul dezastru o să avem pentru fiecare victimă o ambulanță, nu pot să garantez acest lucru pentru că nimeni nu poate să vă garanteze acest lucru. (…) Am învățat mai multe lecții, pe sistemul de urgență cel puțin. Și personal am învățat. Unul dintre lucrurile pe care le-am învățat – să răspund imediat la orice acuzație, chiar dacă mulți au ieșit și mi-au zis că de ce bag în seamă”, mai susține Arafat.

Întrebat despre condițiile din spitale, locurile unde au fost internați și au murit mulți dintre arșii de la Colectiv, medicul aduce în discuție că în țara noastră nu a fost construit un spital mare în ultimii 25 de ani, sistemul sanitar primind o lovitură și prin reducerea veniturilor.

„Nu este normal ca în 25 de ani în spitalele noastre nu am reușit încă să ajungem la un anumit nivel, măcar la spitalele mari de urgență, din punct de vedere al infrastructurii. Noi am fost loviți în foarte multe situații în România pe sistemul sanitar. Una dintre cele mai mari lovituri a fost când au redus veniturile la 25%, în realitate fiind mai mare reducerea, și exodul medicilor care atunci s-a intensificat. Am pierdut foarte mulți medici și asistenți (…) A fost un moment în care sectorul sanitar a primit o lovitură foarte puternică. Nu zic aici că e cineva de vină, nu intru în amănunte, a fost criză financiară, dar poate că acolo e o lecție – la viitoarea criză fincnaciară să lăsăm sistemul sanitar în pace, să rezolvăm dacă avem pierderi financiare în el, dar să lăsăm personalul operativ în pace, altfel ne pleacă. (…) Acum am plătit și o plătim încă câțiva ani. Infrastructurii nu prea i-am dat importanță. O țară ca România 25 de ani să nu construiască niciun spital mare, nou, în 25 de ani, este puțin de neînțeles. Dar, în același timp, dacă urmărim, acum avem bani să construim spitale regionale, avem bani să reparăm unele spitale să le aducem nivelul mai sus, proiectele sper să se implementeze”, mai declară șeful DSU.

Raed Arafat susține și acum că cei care au fost răniți în incendiul din Colectiv nu au fost trimiși imediat în străinătate pentru că procedura nu a permis acest lucru.

„Era clar de la început că sistemul este supraîncărcat, dar totuși sistemul a făcut față. Noi, în afară de primele decese pe stradă, după ce bolnavii au ajuns la spital, având 88 de bolnavi intubați, în total 150 și ceva de pacienți internați, nu a fost niciun deces în primele ore. Ceea ce înseamnă că i-au îngrijit OK până ce au început să apară decese din cauza afecțiunilor pulmonare și după asta din cauza mai multor complicații. Dar, din start, lumea era conștientă că trebuie ceva făcut, să se ducă pacienți și în alte părți. Doar că acolo a durat.

Până ce rezolvi primirea, procedurile, tot. Am fost atunci atacați că de ce nu i-am trimis imediat. Pentru că nu se poate. O doamnă de la o fundație, asociație, care a ieșit și a urlat la toate televizoarele că noi ținem bolnavii ilegal, că noi trebuie să-i ducem imediat. Vreau să vină să mă învețe. Cum îi duc imediat când am atâtea victime?! Îi pun în avioane și aterizez în aeroporturile din Europa și spun la spitale ‘luați-i?’! Nu merge. Clar, trebuie să ai o relație pe care o pornești cu spitalul urgent, vorbești cu medicii – cum s-a întâmplat cu Spitalul Militar din Bruxelles. S-a luat legătura foarte urgent, s-a stabilit că soluția optimă este să vină ei să aleagă bolnavii pe care pot să îi ia- asta este corect de făcut, au venit, au ales, după ce au finalizat alegerea, a doua zi bolnavii au fost trimiși”, a mai spus medicul.

Secretarul de stat consideră că transportul unora dintre răniți în străinătate s-a făcut la presiune, deși starea lor medicală nu permitea.

„Celor care au ales să atace întregul sistem și să spună că noi ținem bolnavii ilegal în spitale și că trebuia să-i mutăm imediat în alte țări – nu aveam ce să le răspundem pentru că imediat în alte țări nu ai cum. Dacă era un bolnav, hai să zicem că se putea, dar vorbim de 88 de pacienți arși, intubați, ventilați și de diferența până la 150 si ceva tot cu arsuri grave. Noi am fost puși și sub presiune, asta trebuie zisă și o să o zicem în continuare- presiunea care s-a creat ne-a determinat în unele situații să acceptăm transferul unor pacienți pe care altădată nu am fi acceptat să-i transferăm și pe unii i-am pierdut pe drum. De regulă nu prea avem decese pe transfer, sunt foarte foarte rare. Aici am avut. În Olanda am pierdut doi, la Paris am pierdut unul, unul s-a întors avionul cu el fiind în drum către Zurich – și la toate aceste cazuri recomandările erau cu acceptul familiei explicând familiei că este un risc mare, că s-ar putea pierde pacientul”, mai declară Arafat.

Potrivit șefului Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), se lucrează la o nouă procedură în cadrul Mecanismului de protecție civilă europen pentru activare în cazul arșilor.

„La Mecanismul de protecție civilă toată lumea ne-a criticat că de ce nu l-am activat atunci. Pentru că atunci Mecanismul de protecție civilă nu avea proceduri pentru bolnavi arși. Puteau să ne sprijine, să anunțe, dar nu se garanta că se va face ceva. Noi am intrat în legături directe – în Belgia, în Olanda, în Anglia, în Germania, în Franța a fost tentativă, din păcate am pierdut bolnavul. Acum, la Mecanismul de protecție civilă european lucrăm intens pe o procedură, comună, pentru pacienții arși, pentru dezastrele cu pacienți multipli arși și procedură. Deja au fost vreo trei întâlniri la care am participat, acum se lucrează pe proceduri, după ce finalizează procedurile o să punem un mecanism prin care dacă activăm protecția civilă europeană pentru multipli arși mecanismul imediat să fie respectat. Adică ei vor alerta protecțiile civile, care sunt punctele lor de contacte, iar protecțiile civile trebuie să aibă telefoanele de contact, numele persoanelor care sunt responsabile pentru bolnavii arși în situația respectivă. Noi am dori să intre toate țările membre UE , din păcate nu toate participă. Au participat 17 țări până acum, incluse fiind țările mari- Marea Britanie, Franța, Germania. Noi. Au participat și din alte țări. Sunt țări care încă nu, dar asta nu înseamnă, când finalizăm tot mecanismul, că nu vor semna și nu vor intra în acest mecanism pentru că mecanismul prevede și un preangajament că dacă trimitem și plătim, indiferent că prin casă, că prin asigurări.(…)Nu exista un astfel de angajament pentru arși. Din cauza asta am ales soluția de bilateral, dar degeaba am explicat, aceleași persoane au inflamat o țară întreagă cu Mecanismul de protecție civilă europeană, că dacă îl activam bolnavii ajungeau mult mai repede.”, declară medicul.

La puțin timp după teribila noapte din Colectiv doi pompieri de prevenire au fost puși sub acuzare de procurorii DNA pentru abuz în serviciu după ce s-a descoperit că ar fi validat ilegalitățile din club, privind avizele necesar, aceasta fiind o cauză a tragediei. Incendiul și ancheta ulterioară au scos la suprafață nevoia de schimbare în procedurile de prevenire a situațiilor de urgență.

„(…)Pe parte de prevenire pompierii au acum o putere mult mai mare în luarea măsurilor împotriva celor care nu respectă legislația, celor care nu au autorizații și mai ales celor care operează localuri cu pericol major pentru persoane.(…)Cred că unul dintre lucrurile care a fost ca impact este că populația, cei care dețin localuri și trebuie autorizate, au sesizat că acest lucru trebuie făcut. Noi eram într-o situație în care mulți preferau să plătească amenzi, să nu se autorizeze”, spune Raed Arafat, la un an de la Colectiv.

După Colectiv au început controale masive ale pompierilor la nivel național. Datele transmise de IGSU, la solicitarea MEDIAFAX, arată că din 4 noiembrie 2015 și până în 30 septembrie 2016, la nivel național, s-au derulat peste 15.000 de controale, fiind acordate în cuantum de peste 52 de milioane de lei.

„Pe partea de prevenire, noi am început în 2015, înainte de Colectiv, să schimbăm. Am continuat după Colectiv prin hotărârea de Guvern, aplicare și tot. S-a dat la pompieri o mână mult mai forte. Acum pompierul poate să închidă orice local care nu respectă regulile și care pune viața în pericol. Înainte nu puteau să facă asta. Înainte puteau doar să amendeze, acum dau și amendă, amendă foarte mare, și închid dacă este nevoie”, susține Raed Arafat.

Prin Hotărâre de Guvern au fost introduse noi categorii de construcții și spații ce necesită avizare în caz de incendiu, dar a fost simplificată și procedura de obținere a autorizației.

„Noi eram într-o situația în care mulți preferau să plătească amenzi, să nu se autorizeze. Pentru autorizație ei spuneau că era greu pentru trebuia să ai expert care să valideze anumite documente și expertul respectiv era foarte greu de ajuns la el,erau foarte puțini în țară. S-a emis un ordin al ministrului de interne prin care veriga asta nu mai există și s-a ușurat modul de obținere al autorizațiilor. Fără a reduce calitatea autorizațiilor care se dau. Nu înseamnă că autorizația se va da mai ușor, dacă sunt nereguli. Dacă nu sunt nereguli, se va da mai ușor. Astea sunt aspectele pe care cred că le-a adus tragedia respectivă. Mai sunt mai multe puncte care au fost prevăzute într-un memorandum aprobat de primul-ministru, o parte sunt deja implementate, o parte sunt în curs”, declară șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

Haosul creat la Colectiv în modul de răspuns și intervenție al autorităților a scos la suprafață și nevoia de schimbare a procedurile de comandă și coordonare în caz de dezastru.

„Ca orice intervenție la un dezastru sau la o calamitate, sunt aspecte care pot fi îmbunătățite, intervenții perfecte la dezastre nu există nicăieri în lume. Întotdeauna înveți ceva sau vezi că ceva trebuie îmbunătățit, modificat. Și aici a fost aceeași situație(…) Un alt aspect care a fost observat pe partea de intervenție, partea de coordonare și conducere. La coordonare este nevoie de o integrare mai mare între toți cei care intervin, mai ales între serviciul de ambulanță, pompieri și SMURD pe o parte, serviciul de ambulanță pe o parte. În țară am reușit să aducem pompierii cu ambulanța și SMURD-ul în aceeleași dispecerate, în întreaga țară. Când a fost Colectiv erau doar două locații nerealizate, din lipsă de spațiu.Una era Constanța, una era București unde spațiul pus la dispoziție de Primăria Municipiului București este în curs de finalizare. (…) Pe partea de organizare a intervenției și modul de alertare, s-a schimbat procedura în sensul în care acum, dacă este ceva major, se pot alerta simultan, nu la rând, e o chestie simplă. În loc să iei echipajele, să ajungă alerta la rând, acum ajunge simultan, pot pleca simultan mai multe. Astea sunt care s-a lucrat pe ele și care încep să fie implementate ca proceduri suplimentare sau proceduri noi. Într-o hotărâre de Guvern, 557, emisă recent, s-a clarificat rolul de comandă și control- comanda acțiunii și comanda intervenției. Comanda acțiunii, care este o coordonare a acțiunii, care poate să aibă mai mulți comandanți de intervenție pe diferite locuri, pe diferite sectoare, care fiecare să conducă intervenția acolo. Lucru care este realizat și este în curs de implementare”, mai susține Arafat.

Secretarul de stat susține că „responsabilitatea nu trebuie să fie doar la IGSU și DSU” și că revine inclusiv proprietarilor.

„Cluburile sunt mai sigure, dar aici trebuie să înțelegem – responsabilitatea nu trebuie să fie doar la IGSU sau DSU. Și cei din teren au responsabilitate. Proprietarii, cei care au cluburile. Trebuie să înțeleagă că măsurile pe care le impunem sunt măsuri justificate. Și cei care merg în cluburi, dacă văd că ceva nu e în ordine, să anunțe. Unul dintre lucrurile foarte bune pe care am reușit să îl introducem în legislație și care acum permite ISU să ia măsuri serioase este numărul maxim al persoanelor într-un loc. Acum clar avem. Dacă locul e autorizat pentru un anumit număr, până la 10% în plus e o amendă foarte mare, dacă peste 10% este o amendă plus închidere pe două luni. În unele situații s-a procedat la acest lucru. Nu mai putem să glumim aici, nu e loc de glumă. Noi trebuie să fim foarte atenți că se respectă regulile așa cum sunt, pentru că sunt făcute ca să protejeze”, mai declară Arafat.

Potrivit datelor IGSU, de la Colectiv și până la sfârșitul lunii septembrie, 103 obiective, printre care mall-uri, baruri, cluburi, săli de cinema, au fost închise pentru că nu respectau normele de securitate, cele mai multe în județele Teleorman, Giurgiu, Suceava, Olt, Hunedoara și Arad. Aproape 50% dintre acestea au fost redeschise după, intrând în legalitate. Reprezentanții Inspectoratului susțin că în alte 305 situații au fost patroni de restaurante, discoteci, sali de cinematograf, cluburi, baruri, mall-uri care și-au oprit activitatea din propria inițiativă.