Comisia de Etică: Elementele de plagiat, identificate în 115 din 297 de pagini ale tezei lui Ponta

Publicat: 20 07. 2012, 14:40
Actualizat: 08 12. 2012, 10:40

Teza de doctorat a lui Victor Ponta are 432 de pagini, textul fără anexe, fără prefața semnată de profesorul coordonator Adrian Năstase și fără cuprins are 297 de pagini, elementele de plagiat putând fi identificate în 115 pagini, concentrate în capitolele I și III, potrivit Comisiei de Etică a UB.

Comisia de Etică a Universității din București (UB) a hotărât că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat, o treime din lucrare fiind copiată, „prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele”.

Comisia de Etică a UB a stabilit că teza de doctorat a lui Ponta „încalcă principiile eticii, integrității și bunei conduite în activitatea de cercetare”.

„Teza de doctorat a lui Victor Ponta, Curtea Penală Internațională, are 432 pagini numerotate. Textul propriu-zis, fără anexe, fără prefața semnată de profesorul coordonator Adrian Năstase și fără cuprins are 297 pagini. Elemente de plagiat pot fi identificate în 115 pagini din cele 297 pagini”, a declarat președintele Comisiei de Etică, profesorul Marian Popescu, care a prezentat, vineri, decizia luată în cazul autosesizării privind plagiatul lui Ponta.

Lucrarea este structurată în trei capitole: I – Despre istoricul justiției penale internaționale (paginile de 9-97), II – Elemente de civil-law și common-law preluate de Curtea Penală Internațională… (paginile 98-133) și III – Structura și funcționarea Curții Penale Internaționale (paginile 134 – 306), împărțite în subcapitole.

Elementele de plagiat identificate sunt concentrate în capitolele I și III, a spus Marian Popescu..

„Comisia își exprimă cu această ocazie serioase dubii privind calitatea actului de coordonare științifică în cazul analizat”, se mai spus Marian Popescu.

În raport sunt scoase în evidență „locurile foarte multe din teză unde s-a copiat și în ce fel s-a copiat”, Comisia de Etică explicând că această copiere a fost făcută „prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri, sau prin inversare unor blocuri de text în raport cu sursele, dar și prin preluarea fără note de subsol a unor bucăți de text, ceea ce arată că autorul a văzut măcar cum se citează corect”.

Potrivit documentelor, tehnicile de copiere din teza de doctorat a lui Ponta arată că au fost de multe ori „copiate fragmente din alte lucrări și în sucecesiunea în care ele curg în lucrările originale”. Alteori este folosit㠄«tehnica montajului», adică se preiau bucăți disparate din lucrările surse pentru a confecționa propriile pagini ale autorului, evident fără respectarea minimală a citării coecte”, potrivit deciziei Comisiei de Etică.

„Toate indică nu numai cât de mult a fost copiat, dar și intenția și, mai rău, prin minime cosmeticări, efortul de a masca rudimentar actul copierii, fără atribuirea corectă a autorilor de la care s-a preluat identic”, conform hotărârii.

În analizarea tezei de doctorat a lui Victor Ponta, susținută la Universitatea din București în 2003, Comisia de Etică a luat în considerare numai aspecte care privesc practica și integritatea academică în redactarea unei teze de doctorat, fără a se pronunța pe chestiuni de conținut care țin de domeniul de referință al tezei.

„Pentru o lucrare științifică precum teza de doctorat, recunoașterea plagiatului este dată de nerespectarea regulilor de citare care să permită localizarea fără dubii (prin ghilimele, indentare text, specificare autor, titlu opera, an apariție, loc de aparitie, pagină etc.) a preluării de text sau idee în cadrul operei-sursă”, potrivit Comisiei de Etică.

Totodată, Comisia a stabilit că simpla includere a unei lucrări la bibliografie nu constituie în sine o citare, respectiv o semnalare a faptului că fragmente de text sau idei sunt preluate din respectiva lucrare, „așa cum impun regulile cutumiare ale onestității științifice și academice, cunoscute și aplicate în întreaga lume de secole”.

Profesorul Marian Popescu a dat câteva exemple de elemente de plagiat identificate în teza de doctorat a lui Victor Ponta, indicând în acest sens patru lucrări științifice-sursă. Astfel, Comisia de Etică a analizat teza de doctorat a lui Victor Ponta și următoarele lucrări științifice: Vasile Crețu, „Drept Penal Internațional”, Editura Societății Tempus 1996l; Dumitru Diaconu, „Curtea penală internațională. Istorie și realitate”, București, All Beck, 1999; Victor Duculescu, Cuvânt înainte la Dumitru Diaconu, 1999; Ion Diaconu, „The International Criminal Court. A New Stage”, Romanian Institute of International Studies Nicolae Titulescu, 2002.

Comisia de Etică a făcut apel „la responsabilitatea și decența actorilor vieții publice de a nu utiliza acest Punct de vedere în scopuri partizane, ca argument în disputele politice în curs”.

„Membrii comisiei au adoptat prezentul punct de vedere animați exclusiv de spiritul respectării integrității academice, convinși că activitatea lor este o obligație față de comunitatea universitară și, în general, față de lumea academică din România. Intruziunile politice și presiunile mass-media nu au avut niciun rol în elaborarea acestui punct de vedere. Instrumentalizarea acestui punct de vedere cu intenții extraacademice și interpretarea sa în cheie partizană ar reprezenta un afront la adresa onestității și bunei credințe a membrilor comisiei și ar putea determina pe unii dintre membri să renunțe la acest
mandat de responsabilitate civică și etică”, potrivit membrilor forului.

Decizia Comisiei de Etică a UB a fost anunțată la o zi după ce Consiliul Național de Etică a informat că titlul de doctor în Științe Juridice, domeniul Drept, al lui Victor Ponta a fost obținut în concordanță cu legislația în vigoare în 2003 și calificarea de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susține.

Totodată, potrivit raportului întocmit de experți și aprobat prin hotărârea Consiliului Național de Etică (CNE), nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta și-ar fi însușit partenitatea unor idei, concepte, modele care nu îi aparțineau și le-ar fi prezentat drept contribuții personale sau originale.

Potrivit concluziilor raportului final, CNE a luat act de îndeplinirea tuturor procedurilor legale în vigoare la data susținerii tezei de doctorat a lui Victor Ponta, reținând faptul că referințele bibliografice au fost menționate preponderent la sfârșitul lucrării.

Premierul a solicitat Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS) să îi fie analizată în Consiliul Național de Etică teza de doctorat susținută în 2003, după ce revista Nature scria că premierul este acuzat de plagiat, susținând că a accesat documente prezentate de o persoană anonimă și indicând faptul că mai mult de jumătate din teza sa de doctorat privind Curtea Penală Internațională ar conține texte copiate.

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că decizia Comisiei de etică a Universității București, pe care a calificat-o drept „comisie ad-hoc” special pentru el, este „politică” și că singura hotărâre recunoscută este cea a Autorității Naționale de Cercetare Științifică (ANCS).

Un al treilea for, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), a decis, în ședința din 29 iunie, că premierul a plagiat în lucrarea sa de doctorat, fiind propusă atunci Ministerului Educației retragerea titlului de doctor.

Președintele Consiliului General al CNATDCU, Marius Andruh, declara că a fost analizată, pagină cu pagină, o lucrare de 307 pagini, constatându-se că 85 dintre acestea sunt copieri fără indicarea sursei, foarte ușor de detectat.

În ce privește bibliografia lucrării de doctorat a lui Ponta („Curtea Penală Internațională”), în cazul a aproape 40 de pagini ale lucrării nu a fost menționată sursa, potrivit CNATDCU.