Comisia Europeană propune COTE OBLIGATORII pentru redistribuirea refugiaților. România urmează să primească în total 6.351
În urma discursului privind „Starea Uniunii” al lui Jean Claude Juncker, Comisia Europeană a propus miercuri noi cote obligatorii de preluare a refugiaților din țările Orientului Mijlociu și Africii, României revenindu-i 4.646 de refugiați care se adaugă celor 1.705 propuși în luna mai, adică în total 6.351 de persoane refugiate. Toate țările UE ar urma să ia parte la acest mecanism de relocare a refugiaților, cu excepția Marii Britanii și Irlandei, care au posibilitatea să intre voluntar în acest mecanism, precum și a Danemarcei, care poate opta să iasă din mecanism.
„UE nu se află într-o stare bună. Nu are sens să spun europarlamentarilor altceva decât acest fapt. Lipsește Europa din Uniunea Europeană și lipsește Uniunea din Uniunea Europeană„, a spus președintele CE Jean-Claude Juncker, care a vorbit în plenul Parlamentului European despre faptul că migrația trebuie legalizată și că frontierele UE trebuie întărite, însă că totodată refugiații și imigranții trebuie primiți pe teritoriul UE.
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat însă miercuri că România este pentru cote voluntare, nu obligatorii. „Poziția pe care atât primul ministru cât și președintele României au exprimat-o este aceea de a prefera un sistem de cote voluntare și nu cote obligatorii, prin urmare orice fel de propunere a Comisiei, orice fel de cifră care ar putea fi avansată este supusă în primul rând procesului analizei interne interinstituțională și în al doilea rând urmează să fie supusă negocierii între statele membre„, a spus ministrul întrebat care va fi decizia României dacă cifra de refugiați pe care ar urma să o primească va fi de 6.000, așa cum s-a vehiculat.
Prim-ministrul Victor Ponta a declarat de asemenea, în ședința de Guvern de miercuri, că România nu poate primi mai mult de 1.786 de refugiați, pentru că „nu putem să ne angajăm la mai mult decât putem face”, dar că totodată se „desolidarizează” de valul de xenofobie și șovinism prezent în arena publică, pe tema refugiaților.
„Nu-mi place și mă desolidarizez de noul val care se strârnește în România de xenofobie, de șovinism. Eu cred că suntem o societate evoluată și civilizată. Accesele acestea de barbarie pe care le văd și la oameni politici și pe Facebook și prin alte zone, la organizații de studenți cred că nu fac cinste României”, a spus Ponta.
El a reiterat faptul că România nu este de acord cu cote obligatorii, ci „cote în funcție de posibilitățile fiecărei țări”.
„Poziția României este aceea de solidaritate, de sprijin, de respectarea obligațiilor pe care le avem și de a face ceea ce putem să facem. Capacitatea noastră este de 1.786 de locuri. Vreo 200 de locuri sunt deja ocupate. Nu putem să ne angajăm la mai mult decât putem face. Mai bine să spui adevărul și să spui ce poate să facă România. Și nu cote obligatorii, ci cote în funcție de posibilitățile fiecărei țări. Asta e poziția Romaniei și asta va susține și în cadrul JAI și cu sigranță și președintele în cadrul Consiliului European. Aș vrea să ne comportăm ca oameni față de alți oameni”, a declarat Victor Ponta.
Mecanismul de relocare a refugiaților propus astăzi de Comisia Europeană este însă obligatoriu pentru statele membre UE. Dacă o țară refuză să accepte aceste cote, din cauza unei situații de urgență, precum un dezastru natural, va fi obligată să contribuie suplimentar la bugetul UE cu 0,002 % din PIB, explică Comisia Europeană într-un comunicat de presă.
Refugiații care vor fi relocați în statele UE, conform acestui mecanism, trebuie să aibă naționalități cu o rată a acceptării cererilor de azil în UE de peste 75%. În prezent, națiunile care trec acest criteriu sunt Siria, Eritrea și Irak.
Algoritmul după care au fost stabilite cotele de refugiați pentru fiecare țară a fost calculat astfel de către CE: 40% mărimea populației țării, 40% mărimea PIB-ului, 10% un factor corector bazat pe numărul mediu de aplicații pentru azil din ultimii 4 ani și 10% un factor corector bazat pe rata șomajului. Practic, acești factori corectori asigură faptul ca în statele cu multe cereri de azil și cu șomaj mare să fie alocați mai puțini refugiați.
Noua propunere a Comisiei Europene vizează repartizarea între statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de imigranți sosiți în Italia (15.600), Grecia (50.400) și Ungaria (54.000).
Conform acestei propuneri, România ar urma să primească 4.646 de refugiați, dintre care 604 din Italia, 1.951 din Grecia și 2.091 din Ungaria.
Aceasta se adaugă propunerii formulate de CE în luna mai, care prevedea repartizarea a 40.000 de refugiați din Grecia și Italia, din care România urma să primească 1.705, dintre care 682 din Grecia și 1.023 din Italia.
În discursul său despre starea Uniunii Europene, Jean-Claude Juncker a declarat că sistemul Schengen nu va fi desființat. „Avem nevoie de o consolidare a (Agenției UE pentru frontiere externe) Frontex, dar acest lucru necesită bani”, a spus Juncker, care a spus că trebuie deschise canalele legale pentru migrare. „Putem gestiona migrarea mai bine. Să nu uităm că suntem un continent care îmbătrânește”, a spus președintele CE.
Președintele Comisiei Europene a fost întrerupt de mai multe ori de parlamentarii aflați în sală. „Știu că vă place să mă întrerupeți, dar pentru mine acest lucru e o sursă de ispirație pentru că îmi aduce aminte ce voiam să vă spun”, a spus președintele CE.
Jean-Claude Juncker despre Grecia
Junker a adus în discuție situația Greciai și a spus că această țară îi este foarte aproape de suflet.
„Comisia a fost ținta unor atacuri din partea unor state membre, care nu au fost dispuse să participe la găsirea unor soluții pentru a ajuta această țară. Comisia trebuie să susțină Grecia, pentru că, în caz contrar, ar fi un semn de slăbiciune. Este absolut esențial să susținem că prăbușirea Greciei nu este o opțiune. I-am spus premierului grec Alexis Tsipras că nu sunt un magician, nu îi putem susține cu orice cost”, a declarat Juncker.
Președintele CE a arătat că a convenit asupra unui program pentru Grecia și ar vrea ca acest program să fie respectat și toate viitoarele guverne de la Atena.
„Astăzi, 35 miliarde de euro au fost alocate pentru a asigura creșterea economică în Grecia și aș vrea ca această ofertă să fie respectată și acceptată ca atare în Grecia. Criza nu s-a încheiat, desigur. Rata șomajului în Grecia este la un nivel inacceptabil, în condițiile în care dreptul la muncă este extrem de important”, a mai spus Jean-Claude Juncker.
Acesta a declarat că Uniunea Europeană va lansa în viitorul apropiat un program detaliat pentru Grecia.
Juncker a spus că propune constituirea unui fond de urgență în valoare de 1,8 miliarde de euro pentru statele din Sahel și Nordul Africii. „Mă aștept ca toate statele să contribuie”, a spus președintele CE.
Principalele declarații ale lui Jean-Claude Juncker:
– Suntem de prea puține ori mândri de istoria noastră de europeni și de construcția europeană. Astăzi, UE este considerată un loc de refugiu și exil. Asta e motiv de mândrie, nu de teamă.
– UE astăzi este de departe cel mai bogat și cel mai stabil din lume. Cei care ne critică trebuie să admită că acesta este locul stabilității și păcii în lume. De asta trebuie să fim mândri.
– Atâta vreme cât nu va fi pace în Siria și Irak, criza refugiaților nu se va termina. Putem ridica garduri, dar asta nu ajută la nimic. Nu există preț pe care nu l-ați plăti dacă ați fi în situația acelor oameni.
– E adevărat că nu îi putem primi pe toți cei care fug de război. Ei reprezintă însă 0,11% din întreaga populație europeană.
– Luptăm împotriva ISIS, dar de ce nu vrem să îi acceptăm pe cei care fug de ISIS?
– Am arătat prea mult cu degetul în ultimele săptămâni. State membre s-au acuzat reciproc că nu fac destul și au acuzat Bruxelles-ul de lipsă de acțiune.
– Comisia Europeană a prezentat încă de pe vremea lui Barroso pentru a crea un sistem comun, european de azil. Acum avem standarde comune apropo de cum primim azilanți.
– Dar aceste standarde trebuie implementate peste tot și respectate în practica europeană. Înainte de vară, Comisia a început 32 de proceduri de infingement împotriva unor state membre pentru că nu implementează deciziile europene.
Alte proceduri de infringement vor urma în zilele următoare.
– 122.000 de vieți au fost salvate prin triplarea prezenței noastre pe mare. Fiecare viață pierdută e una prea mult, dar am sporit eforturile de salvare cu 250%.
– Operațiunea comună Frontex beneficiază de sprijinul a 29 de state membre și membre Schengen. Și tot va trebui să facem mai mult.
– Ruta mediterană s-a stabilizat. În august au venit 155.000 de oameni pe această rută.
– Aș vrea să laud eforturile Turciei, Iordaniei și Libanului. Aceste state, mult mai sărace decât noi, fac eforturi pe care trebuie să le recunoaștem ca atare.
– Vorbim de ființe umane, nu de cifre.
– Încă din mai am propus un mecanism de relocare a 40.000 de refugiați. Astăzi propunem un alt mecanism obligatoriu de relocare de urgență de încă 120.000 de refugiați.
– De data aceasta, toate statele trebuie să tragă în aceeași direcție. Fără poezii, fără discursuri. Vorbim despre ființe umane, iar aceeași situație s-ar putea să fie în Ucraina mâine. Nu avem voie să facem selecție pe criterii religioase sau de etnie.
– Comisia Europeană va prezenta un plan de relocare a refugiaților pe termen lung.
– Sigur, relocarea nu este unica soluție. De aceea, Comisia propune astăzi o listă comună de „state sigure de origine” pentru a accelera procedura de azil.
– Statele din Balcani sau orice altă țară care poate îndeplini criteriile de aderare la UE va fi considerat stat sigur. Asta nu înseamnă că anulăm principiul de refugiu și de azil, dar lista va permite statelor membre să se concentreze pe refugiații din Siria de exemplu, are au nevoie urgentă de ajutor.
– Talentele vin de peste tot din lume.
– Migrația trebuie legalizată.
– E momentul să schimbăm fundamental și Convenția de la Dublin: avem nevoie de mai multă coeziune și solidaritate.
– Propunem un mecanism permanent de relocare pentru a răspunde mai rapid pe viitor unor astfel de crize. O politică comună trebuie să includă și politici comune de integrare în statele unde refugiați primesc azil.
– Susțin cu tărie dreptul la mncă pentru azilanți în timp ce aplicația lor este procesată. Munca ține de demnitate, așa că trebuie schimbate legislațiile naționale pentru ca aceștia să poată munci încă din prima zi.
– Acordul Schengen nu va fi abolit în mandatul acestei Comisii.
– Trebuie să deschidem și canale sigure și legale de migrație. Dar asta nu va ajuta la rezolvarea crizei actuale.
– Trebuie să existe cote deschide și legale pentru a descuraja traficul. Suntem un continent ce îmbătrânește. Migrația trebuie să se schimbe dintr-o problemă într-o resursă.
– Trebuie să găsim o soluție, trebuie să ne adresăm cu o soluție la criza din Siria.
– Nu vreau să las impresia că această criză se va sfârși în curând. Europa înseamnă studenții din gările din Munchen și Passau care îi primesc cu aplauze pe refugiați.
– Europa în care vreau să trăiesc înseamnă oamenii care sunt dispuși să ajute. Nu vreau să trăiesc într-o Europă care nu vrea să ajute. Contez pe voi, pe toate statele membre, în acest sens.
Junker a spus că europenii trebuie să-i accepte pe refugiați pe teritoriul european.
„UE nu se află într-o stare bună. Nu are sens să spun europarlamentarilor altceva decât acest fapt. Lipsește Europa din Uniunea Europeană și lipsește Uniunea din Uniunea Europeană”, a spus președintele CE.
„Prioritatea astăzi este și trebuie să fie criza refugiaților. De la începutul anului, circa 500.000 de oameni au ajuns în UE. Oamenii fug de războiul din Siria, de ISIS și din Eritrea. Cele mai afectate state sunt Grecia și Italia”, a declarat Juncker.
Prioritatea trebuie să fie umanitatea și corectitudinea istorică. Toți trebuie să ne amintim că Europa este un continent unde aproape toți am fost odată refugiați. Milioane de europeni au fugit de război și persecutare, de dictaturi.
Jean-Claude Juncker și-a început discursul spunând că Europa trece prin cea mai gravă criză a refugiaților, iar cele mai afectate țări sunt Ungaria, Italia, Germania, Austria, unde cifrele sunt impresionante.
Președintele Comisiei Europene a fost întrerupt de cei care asistau în sală. Juncker a spus că nu se supără și că acceptă să fie întrerupt din când în când.
„Nu este momentul pentru discursuri goale, ci momentul sincerității. E vremea să răspundem la întrebările importante cu care se confruntă UE”, a spus Juncker.
Germania, Franța și Spania sunt țările UE care vor primi cei mai mulți refugiați
Cotele de relocare pun Germania pe primul loc – 26,2%, adică 31.443 refugiați, urmată de Franța – 20%, 24.031 refugiați și Spania -12,4%, 14.931 reugiați.
Germania a cerut marți partenerii săi europeni să își deschidă mai larg porțile pentru zecile de mii de refugiați care vin la granitele Europei.
Angela Merkel a spus ca propunerea așteptată din partea Comisiei Europene este doar un „prim pas”, în pofida reticenței unor țări europene.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că este de acord pentru cote voluntare de primire a refugiaților susținând că România nu poate primi mai mulți de 1.785″.
„1.700 și ceva, atâția refugiați vor veni în România. Mai mulți, NU” , a declarat Iohannis, susținând că cifrele privind numărul refugiaților pe care ar urma să îi primească România, prezentate de „diverse gazete”, sunt „speculații jurnalistice”. El a adăugat că nu există niciun proiect prezentat de Comisia Europeană.
Un raport de ultimă oră al ONU arată că mai mult de 380 000 de migranți și refugiați au ajuns in Europa prin Marea Mediterana începând cu ianuarie, iar 2 850 și sunt morți sau dispăruți.