Comisia Europeană, reacție oficială despre reformele judiciare și ale Codurilor penale din România: Urmărim îndeaproape și cu îngrijorare

„Comisia urmărește îndeaproape și cu îngrijorare evoluțiile din România. După cum am susținut în repetate rânduri, lupta împotriva corupției și asigurarea independenței și profesionalismului sistemului judiciar sunt de importanță majoră. Acest lucru face parte și din raportul Comisiei, din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). În acest context, urmărim îndeaproape reformele judiciare și ale Codurilor penale din România. Vom analiza legislația adoptată și compatibilitatea acesteia cu standardele Uniunii Europene și cu cele internaționale”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală a fost adoptat, luni, de Camera Deputaților cu 175 de voturi „pentru”, 78 voturi „împotrivă” și o abținere.

PNL și USR au sesizat, joi, Curtea Constituțională a României (CCR) privind proiectului de lege care aduce modificări Codului de procedură penală, adoptat de Parlament, pe motiv că 100 de amendamente sunt neconstituționale.

Și președintele Klaus Iohannis a criticat legea, spunând că social democrații fac proiecte pentru Liviu Dragnea.

Potrivit legii, procurorii vor avea interdicție de a da informații în timpul urmăririi penale a unor persoane, după ce Comisia pentru legile justiției a dat în aceeași zi raport favorabil acestei inițiative. Printre amendamentele adoptate de Comisia pentru legile Justiției aduse Codului de procedură penală, la prima examinare, se numără cel care prevede că procurorii pot distruge probele unei înregistrări obținute în mod ilegal.

Un alt amendament se referă la faptul că o persoană poate beneficia de reducerea pedeapsei, pentru un denunț pe care l-a făcut, doar dacă acesta este făcut într-un termen de maximum șase luni de la data la care persoana a luat la cunoștință de săvârșirea infracțiunii.

Forul de specialitate a modificat Codul de procedură penală, adoptând o propunere potrivit căreia o instanță de apel nu poate desființa decizia, în primă instanță, de achitare a unui inculpat și nu poate da o hotărâre de condamnare în apel, fără readministrarea probelor sua fără probe noi. O altă modificare, adoptată de forul de specialitate, vizează articolul 453 din Codul de procedură penală prevede că revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută în cazul neredactării sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei.

Misiunea Comisiei Europene (CE), în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare va efectua o vizită la București, în perioada 25-27 iunie.